Într-o cultură care glorifică productivitatea și succesul profesional, granița dintre pasiunea pentru muncă și workaholism poate deveni periculos de difuză. A fi implicat, performant și ambițios este adesea apreciat, însă când munca devine o obsesie, iar nevoia de a performa depășește granițele sănătății și ale echilibrului personal, vorbim deja despre un fenomen mult mai complex: dependența de muncă. Ce este…
Terapia prin expunere este o intervenție psihologică validată științific, utilizată pe scară largă în tratamentul tulburărilor de anxietate și al altor probleme de sănătate mintală caracterizate prin frică, evitare și hiperreactivitate emoțională. Dezvoltată în cadrul terapiilor cognitiv-comportamentale, această abordare are la bază principiul conform căruia evitarea menține și amplifică frica pe termen lung, chiar dacă pe termen scurt oferă o…
Din fericire, avem la dispoziție multe instrumente pentru a reduce acest risc și pentru a ne asigura că cei mici se bucură de beneficiile tehnologiei, fără a fi expuși pericolelor. 1. Telefonul nu este obiect personal Greșeala frecventă este să-i spui copilului că „Este telefonul tău”. Pentru creierul copilului asta înseamnă control total. Model sănătos: “ Este un telefon…
Specialistii nu se uită doar la cât timp stă copilul pe ecran, ci la schimbările din comportament și emoții. Telefonul devine cel mai important lucru din zi. Observi că: • întreabă constant când primește telefonul • se gândește la jocuri chiar și când face altceva • se grăbește prin teme doar ca să ajungă la ecran Creierul începe să asocieze…
Din punct de vedere al neuroștiințelor și psihologiei dezvoltării: – nu înainte de 13–14 ani (minimum) – ideal: 15–16 ani pentru acces mai liber Și motivul nu este moral sau educativ este biologic. Ce lipsește în creierul unui copil de 9–12 ani? Zona responsabilă de: • autocontrol • evaluarea riscurilor • rezistența la presiunea socială • gestionarea respingerii În același…
Mulți părinți observă același lucru și anume: • copilul este liniștit cât stă pe telefon • dar după ce îl oprește apare plâns, furie, ceartă sau tristețe Este o reacție neurologică reală și creierul intră în „modul super-stimulare”. Platformele online sau multe jocuri sunt construite cu: • schimbări rapide de imagini • sunete intense • recompense dese • surprize constante…
În ultimii ani, întrebarea multor părinți nu este „dacă” un copil va avea acces la telefon, ci când și cum. Neuroștiința arată însă că, creierul copilului nu este o versiune mică a creierului adultului, el este în construcție. La 10 ani, zonele responsabile de: • autocontrol • gândire critică • reglarea emoțiilor nu sunt încă maturizate. Cortexul prefrontal (zona deciziilor…
În ultimele decenii, cercetările din neuroștiințe cognitive și psihologie educațională au început să semnaleze o schimbare semnificativă în profilul cognitiv al noilor generații. După mai bine de un secol de creștere progresivă a scorurilor la testele de inteligență — fenomen cunoscut sub numele de efectul Flynn — date recente sugerează o stagnare sau chiar un declin al performanțelor cognitive în…
Există o durere despre care se vorbește prea puțin: durerea părinților care își iubesc profund copiii, dar ajung în punctul în care nu mai pot avea grijă de ei singuri. Părinții copiilor cu dizabilități severe sau cu manifestări agresive trăiesc într-un echilibru fragil, între devotament total și epuizare emoțională, fizică și psihică. Societatea judecă ușor decizia de a interna un…