Deși condusul prin oraș, mai ales în traficul aglomerat, poate genera stres, anxietate, frustrare sau furie, experiența șofatului este mult mai complexă decât pare la prima vedere. La volan, nu ești doar un participant la trafic – ești o ființă umană complet expusă, cu instincte și emoții activate la intensitate maximă.
Este condusul o experiență umană profundă?
În ciuda promisiunilor oferite de vehiculele autonome, acestea nu pot înlocui intuiția umană. Deciziile luate de un șofer în fracțiuni de secundă sunt încărcate de context, empatie și reacție emoțională – lucruri imposibil de reprodus complet de către un algoritm.
Condusul zilnic devine, în mod neașteptat, o lecție de responsabilitate, empatie și autoreglare emoțională.
Traficul pare uneori un haos total – claxoane, frâne bruște, manevre imprevizibile. Dar în mijlocul acestui haos, descoperi ceva despre tine. Felul în care reacționezi nu ține doar de reflexe, ci și de cine ești.
De ce este șofatul un test psihologic extrem?
Condusul solicită în mod simultan:
– atenția susținută,
– luarea rapidă a deciziilor,
– controlul emoțiilor.
Studiile arată că stresul afectează timpii de reacție, dublează riscul de accidente și modifică modul în care evaluăm riscul. Emoțiile au un impact direct asupra comportamentului rutier:
– Frustrarea duce la agresivitate,
– Anxietatea provoacă ezitare,
– Entuziasmul stimulează asumarea riscurilor.
Ce ne învață condusul despre noi înșine?
Dacă suntem atenți, șofatul devine o veritabilă școală de introspecție și dezvoltare personală.
Responsabilitate
Deciziile luate la volan – chiar și cele aparent banale – pot avea consecințe imense pentru ceilalți. Înveți că alegerile tale nu sunt izolate, ci au ecou.
Inteligență emoțională
Să nu reacționezi imediat, să respiri înainte de a claxona sau a riposta, sunt forme de autocontrol care se transferă și în viața de zi cu zi.
Există mai multe moduri în care șofatul este benefic pentru sănătatea mintală:
• Productivitate – actul de a conduce, pe lângă faptul că este o sarcină complexă, de zi cu zi, eliberează și părți ale creierului nostru pentru a gândi productiv. Ne permitem să reflectăm și, la rândul nostru, obținem informații utile.
• Stres mental – Condusul poate ajuta la ameliorarea stresului mental, deoarece oferă creierului altceva pe care să se concentreze.
• Te face mai abil – Șofatul cultivă diverse abilități, cum ar fi capacitatea de concentrare, care ajută la dezvoltarea materiei cenușii a creierului. Performanța depinde însă de capacitatea de a te concentra asupra unei singure sarcini pe rând, motiv în plus pentru a acorda atenție deplină drumului din față – fără distrageri.
• Ne ajută să gândim și să rezolvăm probleme – Prin concentrarea unei părți a creierului, condusul ne ajută să ne calmăm și să ne gândim mai calm la problemele noastre. Acesta este motivul pentru care, pentru mulți dintre noi, condusul este o „pauză” atât de bună pentru rezolvarea problemelor.
• Combate îmbătrânirea – Condusul poate stimula funcția cognitivă (percepția, atenția, memoria, procesul decizional), poate preveni demența și, conform unui studiu al Universității Columbia, poate, de asemenea, opri procesul de îmbătrânire.
Surse:
1. AAA Foundation for Traffic Safety (2022). Aggressive Driving Survey.
2. Taft, Tiffany, PsyD – Psiholog clinician, expert în anxietate și tulburări psihosomatice.
A participat la evaluarea articolului: „What to know about driving anxiety”, Healthline, 2025.
→ https://www.healthline.com/health/driving-anxiety
3. American Psychological Association (APA) – Stress and Driving Performance
→ https://www.apa.org/news/press/releases/stress
4. National Highway Traffic Safety Administration (NHTSA) – Emotional Driving Behavior
5. Dula, C. S., & Geller, E. S. (2003). Risky driving and decision making: The role of stress and emotions.
Journal of Safety Research, 34(4), 411–419.
Add Comment