Emoțiile reprezintă un element fundamental al experienței umane, având un impact semnificativ asupra proceselor cognitive, comportamentelor individuale și relațiilor interpersonale. Similar elementelor chimice care constituie materia, emoțiile pot fi concepute ca având o structură internă, interconectări specifice și o dinamică proprie. Inspirat de modelul tabelului periodic al elementelor, conceptul „tabelului periodic al emoțiilor” propune o metodă organizată și vizuală de înțelegere a complexității afective umane.

După cum a demonstrat psihologul și specialistul în neuroștiință Lisa Feldman Barrett în cercetările sale, emoțiile sunt construcții pe care creierul nostru le creează pentru a ne ghida acțiunile și a explica cum ne simțim într-o anumită situație. Ele sunt, de asemenea, la fel de reale ca orice vedem, auzim sau gustăm și într-adevăr, pentru că sunt atât de reale, își servesc funcția evolutivă – și uneori ne creează necazuri.

Teoria emoției construite a lui Barrett concluzionează că emoțiile sunt realitate socială, sunt construite cu concepte abstracte, iar aceste concepte sunt posibile prin capacitatea creierului de a comprima informații.

Cum a apărut ideea unui tabel periodic al emoțiilor?

Conceptul de reprezentare grafică a emoțiilor a fost promovat de psihologul Robert Plutchik, prin „roata emoțiilor”, un model care clasifică emoțiile de bază și relațiile dintre ele. Pe baza acestei idei, alți cercetători au elaborat modele mai sofisticate pentru a cartografia și analiza spectrul emoțional uman. Astăzi, variante diverse ale tabelului periodic al emoțiilor sunt folosite în psihologie, neuroștiințe și educație emoțională pentru a facilita o mai bună înțelegere a legăturilor dintre emoții.

Un exemplu notabil este proiectul Sagacity: The Periodic Table of Emotions realizat de artistul Aidan Moesby. Inspirându-se din chimie, Moesby a creat o reprezentare artistic-științifică a emoțiilor, ilustrând modul în care acestea variază în funcție de context și mediu. El a combinat date din domenii precum psihologia, climatologia și relațiile interpersonale pentru a sublinia caracterul dinamic și influențabil al emoțiilor – la fel de schimbătoare precum vremea sau atmosfera socială.

Ce reprezintă tabelul periodic al emoțiilor?

Este o diagramă vizuală în care emoțiile sunt grupate și organizate în funcție de caracteristici comune. Acest model facilitează identificarea, clasificarea și analiza trăirilor emoționale, devenind un instrument valoros pentru psihologi, educatori, lideri și oricine dorește să-și dezvolte inteligența emoțională.

Asemenea elementelor chimice, emoțiile pot fi împărțite în categorii:

• Emoții primare – fundamentele sistemului emoțional: bucurie, tristețe, frică, furie, surprindere, dezgust;
• Emoții secundare – rezultate din combinații ale celor primare: recunoștință, nostalgie, vinovăție, frustrare, speranță;
• Emoții complexe – profund influențate de context și experiențele individuale: rușine, mândrie, admirație, resentiment, melancolie.

Această clasificare oferă o viziune clară asupra modului în care emoțiile se leagă între ele și se transformă în funcție de situație.

De ce este util acest tabel?

Pentru autocunoaștere și autoreglare emoțională – contribuie la conștientizarea și gestionarea eficientă a propriilor emoții;

• Pentru comunicare eficientă – ajută la exprimarea mai clară a trăirilor, reducând riscul de neînțelegeri;
• În educația emoțională – sprijină dezvoltarea abilităților emoționale atât la copii, cât și la adulți;
• În psihoterapie – oferă terapeuților un cadru vizual util pentru a însoți clienții în explorarea emoțională.
• În educație, pentru a sprijini copiii în exprimarea și înțelegerea propriilor emoții;
• În terapie și coaching, pentru identificarea și procesarea blocajelor emoționale;
• În leadership, pentru cultivarea empatiei și îmbunătățirea culturii organizaționale;
• În dezvoltarea personală, pentru aprofundarea inteligenței emoționale și îmbunătățirea relațiilor interumane.

Bibliografie

1. Barrett, L. F. (2017). How Emotions Are Made: The Secret Life of the Brain.
2. Gross, J. J. (2015). Emotion regulation: Current status and future prospects. Psychological Inquiry
3. Izard, C. E. (2007). Basic Emotions, Natural Kinds, Emotion Schemas, and a New Paradigm. Perspectives on Psychological Science.
4. Moesby, A. (n.d.). Sagacity: The Periodic Table of Emotions. Retrieved from https://www.aidanmoesby.co.uk/
5. Plutchik, R. (1980). Emotion: A Psychoevolutionary Synthesis. Harper & Row.
6. Russell, J. A. (2003). Core affect and the psychological construction of emotion. Psychological Review.