
Un studiu recent realizat de Theis și colab. (2025) explorează eficacitatea neurofeedback-ului ILF (Infra-Low Frequency) în diverse grupuri de diagnostic, investigând dacă modificările subiective ale simptomelor se corelează cu măsurătorile obiective ale performanței cognitive. Rezultatele oferă perspective promițătoare asupra aplicabilității neurofeedback-ului în practica clinică și asupra diferențelor între grupurile de pacienți.
Context și introducere
La nivel global, prevalența tulburărilor psihiatrice este în creștere, generând o cerere tot mai mare pentru tratamente eficiente. Psihoterapia și farmacoterapia rămân principalele abordări terapeutice. Cu toate acestea, accesul la psihoterapie poate fi limitat, cu perioade de așteptare lungi și rate ridicate de abandon, iar tratamentele medicamentoase pot avea efecte secundare semnificative și rezultate temporare.
Astfel, abordările complementare și non-invazive, precum neurofeedback-ul, câștigă interes. Această metodă urmărește reglarea activității cerebrale pentru a ameliora simptomele tulburărilor mintale. Studiile de caz au arătat deja potențialul acestei intervenții, dar datele empirice privind eficacitatea în grupuri diverse de pacienți sunt limitate.
Designul studiului
Studiul observațional a inclus 256 de subiecți dintr-un grup de clinici terapeutice. Participanții au fost împărțiți în patru categorii conform codurilor ICD-10:
- F3 – Tulburări afective (MO)
- F4 – Tulburări nevrotice, legate de stres și somatoforme (NS)
- F8 – Tulburări de dezvoltare psihologică (PD)
- F9 – Tulburări comportamentale și emoționale cu debut în copilărie și adolescență (BC)
Evaluarea a inclus atât măsuri subiective, prin urmărirea simptomelor după fiecare sesiune de neurofeedback ILF, cât și măsuri obiective, prin testul de performanță continuă QIK, măsurând timpul de reacție și erorile de comisie și omisiune. Corelația dintre aceste două tipuri de măsurători a fost analizată pentru fiecare grup de diagnostic.
Urmărirea simptomelor
Urmărirea simptomelor reprezintă o metodă frecvent utilizată în terapia cu neurofeedback. În cadrul studiului, scorurile medii ale simptomelor au scăzut semnificativ pe parcursul terapiei, cu o reducere majoră observată în primele 10 sesiuni.
Analiza corespondenței discriminante a relevat că fiecare grup de diagnostic prezintă un profil specific de simptome, ceea ce permite diferențierea între grupuri pe baza modului în care acestea evoluează pe parcursul terapiei.
Testul de performanță continuă
Testul QIK a evidențiat îmbunătățiri obiective ale performanței cognitive după terapia ILF cu neurofeedback:
- Reducerea semnificativă a timpului de reacție
- Scăderea erorilor de comisie și omisiune
Aceste efecte au fost observate independent de grupul de diagnostic, demonstrând că neurofeedback-ul ILF poate îmbunătăți funcțiile cognitive de bază la pacienți cu tulburări variate.
Corelația între măsurile subiective și obiective
În grupul cu tulburări afective (F3), s-a observat o corelație între modificările raportate subiectiv ale simptomelor și:
- Erorile de comisie
- Erorile de omisiune și răspunsurile corecte
Aceasta sugerează că în anumite grupuri de diagnostic, ameliorarea simptomelor percepute subiectiv se poate reflecta și în performanța obiectivă. În alte grupuri, însă, cele două tipuri de măsurători pot rămâne independente sau influențate de simptome specifice.
Concluzii
Studiul arată că neurofeedback-ul ILF este eficient în reducerea simptomelor și în îmbunătățirea performanței cognitive în patru grupuri diferite de pacienți. Deși corelațiile între măsurile subiective și cele obiective variază în funcție de grup, rezultatele sugerează că neurofeedback-ul poate fi o intervenție valoroasă în practica clinică, completând abordările tradiționale de tratament.
Aceste constatări oferă o bază pentru studii viitoare care să exploreze mecanismele prin care neurofeedback-ul ILF influențează simultan simptomele subiective și performanța cognitivă.
Bibliografie
Theis, T., Bolduan, U., Seuß, S., Spallek, J., Wandernoth, B., & Mayer-Pelinski, R. (2025). ILF-neurofeedback în practica clinică: Examinarea schimbării simptomelor și a indicatorilor de performanță în cadrul grupurilor de diagnostic. Frontiers in Human Neuroscience, 19, 1601187. https://doi.org/10.3389/fnhum.2025.1601187

Add Comment