Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburări psihice, având un impact major asupra calității vieții și funcționării generale a individului. În ultimii ani, cercetările s-au concentrat pe factorii psihologici care pot contribui la prevenirea apariției și cronificării depresiei, printre care se numără mecanismele de apărare și stilurile de auto-prezentare.

Auto-prezentarea pozitivă – tendința de a afișa o imagine de sine coerentă, optimistă și valorizată – poate funcționa ca un factor de protecție împotriva depresiei, în special atunci când este susținută de mecanisme de apărare mature, precum sublimarea, umorul și anticiparea. Pe de altă parte, utilizarea predominantă a mecanismelor imature sau dezadaptative (ex. proiecția, scindarea, devalorizarea) a fost corelată cu severitatea simptomatologiei depresive.

Mecanismele de apărare: Modelul ierarhic și implicații clinice

Modelul ierarhic al mecanismelor de apărare, dezvoltat de Vaillant (1971, 1977) și operaționalizat de Perry prin Defense Mechanisms Rating Scales (DMRS), clasifică apărările psihologice într-un continuum de la cele mai dezadaptative (nivelul acțiunii, distorsiuni majore ale imaginii) la cele mai adaptative (nivelul înalt-adaptativ). Studiile empirice (Perry, 2014; Di Giuseppe & Perry, 2021) au demonstrat că o funcționare defensivă mai matură este asociată cu reziliență psihologică, o mai bună reglare emoțională și o probabilitate mai scăzută de a dezvolta simptome depresive.

Mai mult, mecanismele de apărare nu sunt doar trăsături de personalitate statice, ci pot evolua odată cu terapia. Multiple studii (Kramer et al., 2013; Perry & Bond, 2009) arată o creștere semnificativă a scorului ODF (Overall Defensive Functioning) în urma intervențiilor psihodinamice, evidențiind scăderea proporției de mecanisme imature și creșterea celor mature.

Auto-prezentarea pozitivă ca mecanism de protecție

Auto-prezentarea pozitivă, ca parte a imaginii de sine, este profund influențată de stilurile defensive utilizate. Persoanele care folosesc predominant mecanisme mature manifestă o imagine de sine mai stabilă, congruentă cu realitatea și pozitiv valorizată, ceea ce le permite să răspundă eficient la stresori și să prevină instalarea depresiei. De exemplu, apărări precum auto-observarea sau sublimarea facilitează integrarea afectivă și favorizează exprimarea emoțiilor într-un mod constructiv (Cramer, 1998; Martino et al., 2023).

În schimb, indivizii care apelează la apărări imature (ex. scindarea imaginii de sine, devalorizarea, plângerea respingătoare) tind să dezvolte o auto-prezentare negativă, inconsistentă, cu un risc crescut de tulburări afective. Aceste „mecanisme depresive” au fost asociate cu un prognostic mai slab în depresia majoră (Høglend & Perry, 1998).

Mecanismele de apărare și depresia comorbidă: Cazul pacienților cu infarct miocardic

Relația dintre depresie, anxietate și apărare devine și mai relevantă în cazul comorbidităților, cum este infarctul miocardic (MI). Studiile recente (Korkmaz et al., 2022; Cruciani et al., 2024) au demonstrat o asociere puternică între apărările imature și niveluri ridicate de depresie și anxietate în rândul pacienților cu IM. Acest lucru sugerează că dificultățile de reglare emoțională și predominanța apărărilor dezadaptative pot contribui la apariția sau menținerea simptomatologiei afective, afectând totodată recuperarea fizică.

În acest context, dezvoltarea unor strategii adaptative de auto-prezentare și utilizarea apărărilor mature pot reprezenta o componentă cheie în intervențiile psihologice destinate acestor pacienți. De asemenea, afectivitatea mentalizată – capacitatea de a recunoaște, procesa și exprima emoțiile în relație cu experiențele personale – mediază această relație și poate deveni o țintă valoroasă în psihoterapia pacienților cu IM.

Implicații terapeutice și direcții viitoare

Terapia dinamică scurtă și intervențiile psihodinamice centrate pe mecanisme de apărare și auto-reprezentări s-au dovedit eficiente în reducerea simptomelor depresive și în creșterea ODF (Bond & Perry, 2004; Perry et al., 2020). În special, identificarea și restructurarea auto-prezentării negative poate contribui la îmbunătățirea funcționării globale și prevenirea recăderilor. În același timp, terapiile centrate pe reglarea emoțională (ex. mentalized affectivity) pot completa procesul terapeutic, mai ales în cazurile comorbide.

Cercetările viitoare ar trebui să exploreze mai profund rolul defenselor specifice și al auto-prezentării în cadrul unor eșantioane clinice diverse și să includă analize de tip network pentru a identifica nodurile centrale în structura defensivă individuală.

Concluzii

Auto-prezentarea pozitivă, susținută de mecanisme mature de apărare, joacă un rol crucial în prevenirea depresiei și în menținerea sănătății mentale, în special în contexte cu risc crescut, cum ar fi bolile cardiovasculare. Intervențiile psihologice care vizează consolidarea funcționării defensive și dezvoltarea afectivității mentalizate pot contribui semnificativ la reducerea simptomelor depresive și la promovarea rezilienței psihice.

Bibliografie

• Babl, A., et al. (2019). Defense mechanisms in depressive and anxiety disorders.
• Bond, M., & Perry, J. C. (2004). Change in defensive functioning associated with psychotherapy outcome.
• Cramer, P. (1998). Defense mechanisms in psychology today: Further processes for adaptation.
• Cruciani, G., Lo Buglio, G., Tanzilli, A., Liotti, M., Scalzeri, M., Tanzilli, G., Galli, F., & Lingiardi, V. (2025). Depressive and anxiety symptoms, defense mechanisms, and mentalized affectivity in individuals with myocardial infarction: An empirical investigation. Behavioral Sciences, 15(4), Art. 528. https://doi.org/10.3390/bs15040528
• de Roten, Y., Djillali, S., Crettaz von Roten, F., Despland, J. N., & Ambresin, G. (2021). Defense Mechanisms and Treatment Response in Depressed Inpatients. Frontiers in psychology, 12, 633939. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2021.633939
• DeFife, J. A., & Hilsenroth, M. J. (2005). Depressive symptoms and defensive functioning.
• Di Giuseppe, M., & Perry, J. C. (2021). Defense mechanisms and psychotherapy process.
• Di Giuseppe, M., Lo Buglio, G., Cerasti, E., Boldrini, T., Conversano, C., Lingiardi, V., & Tanzilli, A. (2024). Defense mechanisms in individuals with depressive and anxiety symptoms: A network analysis. Frontiers in Psychology, 15, Article 1465164. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2024.1465164
• Høglend, P., & Perry, J. C. (1998). Defense mechanisms and treatment response in major depression.
• Korkmaz, S., et al. (2022). Defense styles and depression in post-MI patients.
• Perry, J. C. (1990). Defense Mechanisms Rating Scales (DMRS).
• Perry, J. C., & Bond, M. (2009). Change in defensive functioning after long-term treatment.
• Vaillant, G. E. (2000). Adaptive mental mechanisms: Their role in a positive psychology.
• World Health Organization. (2022, 2023). Mental health and cardiovascular disease reports.