Starcevic și Berle (2013) subliniază în articolul lor prezența conceptului de cibercondrie care are o istorie de aproximativ 20 de ani și există controverse cu privire la locul și persoana care a introdus pentru prima dată termenul. Indiferent de autorul original, este clar că termenul de cibercondrie nu a fost introdus de un clinician sau de un specialist în sănătate mintală. Acesta a apărut în contextul timpurilor în care internetul câștiga tot mai mult teren, iar interesul pentru „latura negativă” a acestui nou mediu de informare și comunicare era în creștere.

Cercetătorii de la Microsoft au realizat un studiu extins pentru a analiza factorii care contribuie la creșterea îngrijorărilor legate de sănătate în timpul căutării online de informații medicale și în procesul de autodiagnosticare pe internet.

În anii următori, cercetătorii din domeniul academic au început să se concentreze mai mult asupra fenomenului cibercondriei, iar acest subiect a început să fie abordat atât în articole teoretice, cât și în studii empirice (White & Horvitz, 2009).

Cibercondria tulburare sau diagnostic?

Recent, a fost propusă o „definiție extinsă” sau „de lucru” a cibercondriei în articolul cercetătorului Vismara (2020), care include mai multe componente:

(1) un model excesiv de căutare a informațiilor legate de sănătate;

(2) caracterizarea ca fiind „compulsiv”, „dificil de controlat” și având rolul de a oferi reasigurare;

(3) o ușurare temporară, deoarece „anxietatea sau stresul de obicei se intensifică și persistă ulterior”;

(4) prioritizarea față de alte activități sau interese, continuând sau intensificându-se chiar și în fața consecințelor negative.

Această definiție sugerează implicit că cibercondria ar putea fi considerată o tulburare sau un diagnostic, subliniind asemănările cu dependențele comportamentale. (OHR – online health research)

Studiile arată că persoanele cu un nivel ridicat de anxietate față de boală se simt mai îngrijorate după ce verifică online simptomele, în timp ce aceia cu o anxietate scăzută, se simt mai liniștiți. Deși internetul reprezintă o sursă ușor accesibilă de informații, site-urile medicale nu oferă întotdeauna un diagnostic corect sau o liniște adecvată. Instrumentele online pentru verificarea simptomelor nu sunt fiabile în identificarea cauzelor precise ale problemelor de sănătate sau în stabilirea necesității unei consultații medicale urgente.

Semne la care ar trebui să fiți atenți:

• Petreceți între 1 și 3 ore pe zi cercetând simptomele online.
• Căutările online vă provoacă stres și anxietate, mai degrabă decât să vă liniștească.
• Simțiți o necesitate compulsivă și greu de controlat de a căuta informații despre sănătate.
• Vă temeți să nu aveți mai multe boli, nu doar una sau două.
• Nu aveți încredere în diagnosticul oferit de medicul dumneavoastră.
• Aveți tendința de a verifica din nou simptomele online, chiar și după ce ați realizat căutări amănunțite.

În studiul lor, Marangoz și Kale (2024),  au evidențiat evoluția tehnologiei calculatoarelor și a internetului, a conceptului de comunicare care a căpătat o importanță tot mai mare atât pentru persoane, cât și pentru societate. În paralel cu această dezvoltare tehnologică, au apărut și noi tipuri de afecțiuni, denumite boli digitale. Acestea sunt cauzate de incapacitatea de a controla timpul petrecut în mediile digitale și de efectele negative ale utilizării excesive și inconștiente ale tehnologiei, ce duc la probleme psihologice.

Știați că există boli digitale?

Exemple de boli digitale includ dependența digitală, nomofobia, netlessphobia, fomo, plagomania, obezitatea digitală, narcisismul online, selfita, photolurking-ul și cybercondria. O soluție posibilă pentru a contracara efectele negative ale internetului este detoxifierea digitală, un proces în care o persoană alege voluntar să se deconecteze de la dispozitivele digitale.

Trucuri utile

• Setați limite de timp: utilizați aplicații sau funcții încorporate ale telefonului pentru a urmări și a limita utilizarea internetului. Setați limite zilnice sau săptămânale pentru rețelele sociale, streaming video sau jocuri pentru a evita utilizarea excesivă.

• Fiți atenți la consumul de rețele sociale: urmăriți conturile care promovează conținut pozitiv și anulați-l sau dezactivați-le pe cele care vă influențează negativ starea de spirit sau vă pierd timpul.

• Practicați detoxifierea digitală: programați pauze regulate de la ecrane, cum ar fi o oră „fără tehnologie” în fiecare zi sau desemnați anumite zile ale săptămânii pentru a vă deconecta complet. Folosiți acest timp pentru activități offline, cum ar fi cititul, exercițiile fizice sau socializarea personală.

• Limitați notificările: dezactivați notificările neesențiale, astfel încât să nu fiți distras în mod constant. Păstrați notificări numai pentru aplicațiile importante, cum ar fi aplicațiile de mesagerie sau de calendar, care necesită atenția dumneavoastră.

• Fiți critici la adresa informațiilor: verificați sursele înainte de a le partaja sau de a le crede. Verificați știrile și evitați răspândirea informațiilor greșite. Rămâneți informat prin surse credibile și diverse.

• Protejați-vă confidențialitatea: fiți precaut când partajați informații personale online. Utilizați parole puternice și unice pentru fiecare cont și activați autentificarea cu doi factori atunci când este disponibilă. Evitați distribuirea excesivă pe rețelele sociale.

• Fiți atenți la sănătatea mintală: țineți cont de modul în care utilizarea internetului afectează starea de spirit. Dacă vă simțiți stresat, anxios sau supărat după ce ați petrecut timp online, luați în considerare o pauză sau să vă revizuiți obiceiurile digitale.

• Implicați-vă în interacțiuni online pozitive: Fiți amabili și respectuoși atunci când interacționați cu ceilalți online. Evitați să vă implicați în argumente online sau în negativitate. Utilizați internetul ca spațiu pentru sprijin, învățare și conexiune.

• Utilizați tehnologia pentru productivitate: folosiți internetul pentru a îmbunătăți productivitatea, fie că este vorba de învățare, muncă sau hobby-uri. Folosiți instrumente care vă ajută să rămâneți organizat, cum ar fi manageri de activități, calendare sau aplicații pentru luarea de notițe.

Bibliografie

Lutwak, N. (2017). Commentary: Thoughts on cyberchondria–a new challenge for healthcare providers. Internet Journal of Allied Health Sciences and Practice, 15(3), 1.

Marangoz, M., & Kale, G. (2024). Digital Diseases and Digital Detox. International Journal of Scholars in Education, 7(2), 197-205.

Starcevic, V., & Berle, D. (2013). Cyberchondria: towards a better understanding of excessive health-related Internet use. Expert Review of Neurotherapeutics, 13(2), 205–213. doi:10.1586/ern.12.162 

Starcevic, V., Berle, D., & Arnáez, S. (2020). Recent Insights Into Cyberchondria. Current Psychiatry Reports, 22(11). doi:10.1007/s11920-020-01179-8 

Vismara, M., Caricasole, V., Starcevic, V., Cinosi, E., Dell’Osso, B., Martinotti, G., & Fineberg, N. A. (2020). Is cyberchondria a new transdiagnostic digital compulsive syndrome? A systematic review of the evidence. Comprehensive Psychiatry, 152167. doi:10.1016/j.comppsych.2020.152167

White, R. W., & Horvitz, E. (2009). Cyberchondria. ACM Transactions on Information Systems, 27(4), 1–37. doi:10.1145/1629096.1629101 

Zheng, H., & Tandoc Jr, E. C. Calling Dr. Internet.