Sindromul PANS și PANDAS: ce sunt, ce arată cercetările recente și cum pot ajuta psihiatria, psihologia și Neurofeedback-ul?

Schimbările bruște de comportament la copii pot fi derutante și îngrijorătoare pentru părinți. Un copil care până de curând funcționa bine poate începe, într-un interval scurt, să manifeste obsesii și compulsii, anxietate intensă, iritabilitate, dificultăți de somn, ticuri sau refuz alimentar. Atunci când aceste manifestări apar brusc și sunt însoțite de alte schimbări emoționale, cognitive ori comportamentale, una dintre ipotezele care pot necesita evaluare medicală este reprezentată de sindroamele PANS și PANDAS. Aceste sindroame se află la intersecția dintre imunologie, neurologie, psihiatrie și psihologie. În ultimii ani, cercetarea a acordat o atenție tot mai mare relației dintre sistemul imunitar și funcționarea creierului, însă există încă întrebări importante privind mecanismele biologice, diagnosticul și tratamentele optime. Este esențial să facem distincția între ceea ce este deja susținut de dovezi și ceea ce rămâne o ipoteză în curs de investigare. Nu orice copil cu ticuri, anxietate sau simptome obsesiv-compulsive are PANS ori PANDAS, iar identificarea acestor manifestări nu stabilește automat o cauză infecțioasă sau autoimună. 1. Ce sunt sindroamele PANS și PANDAS? PANS – Pediatric Acute-onset Neuropsychiatric Syndrome PANS este un sindrom neuropsihiatric pediatric caracterizat prin apariția bruscă și dramatică a simptomelor obsesiv-compulsive (OCD) sau a restricției alimentare, asociată cu apariția rapidă a unor simptome suplimentare din mai multe categorii. Printre acestea se pot număra: PANS este un sindrom clinic, nu o explicație etiologică unică. Debutul simptomelor poate fi asociat temporal cu infecții sau cu alți factori, dar mecanismul exact nu este demonstrat în toate cazurile. PANDAS – Pediatric Autoimmune Neuropsychiatric Disorders Associated with Streptococcal Infections PANDAS reprezintă o categorie mai specifică, propusă pentru copiii la care simptomele obsesiv-compulsive și/sau ticurile apar în legătură temporală cu o infecție cu streptococ beta-hemolitic de grup A. Criteriile clasice includ debutul în copilărie, evoluția episodică a simptomelor, asocierea cu manifestări obsesiv-compulsive sau ticuri și existența unei relații temporale cu infecția streptococică. Ipoteza centrală este că, în anumite situații, răspunsul imun declanșat de infecție ar putea influența circuitele cerebrale implicate în controlul mișcării, comportament și reglarea emoțiilor. Totuși, mecanismele și validitatea acestei explicații pentru toate cazurile presupuse de PANDAS continuă să fie dezbătute. 2. Care este diferența dintre PANS și PANDAS? Caracteristică PANS PANDAS Manifestare centrală Debut brusc al OCD sau al restricției alimentare Debut al OCD și/sau al ticurilor Relația cu infecția Poate exista, dar nu este obligatorie Se presupune o relație cu infecția streptococică Cauză stabilită Nu există o cauză unică demonstrată Mecanismul exact rămâne controversat Manifestări asociate Anxietate, schimbări emoționale, somn, ticuri, regres etc. Pot apărea simptome neuropsihiatrice similare Ambele diagnostice necesită o evaluare atentă și excluderea altor explicații medicale sau psihiatrice. În special, un test pozitiv pentru streptococ sau un titru crescut de anticorpi antistreptococici nu confirmă singur diagnosticul de PANDAS. 3. Ce se știe despre cauze și mecanismele biologice? În prezent, nu există o explicație unică, demonstrată pentru toate cazurile de PANS și PANDAS. Cercetările investighează mai multe mecanisme posibile. 3.1. Răspunsul imun și posibila reacție autoimună În PANDAS, una dintre ipoteze este că răspunsul imun la infecția streptococică ar putea reacționa încrucișat cu anumite structuri ale organismului, influențând circuitele neuronale implicate în comportament și controlul motor. În cazul PANS, mecanismele propuse sunt mai largi și pot include răspunsuri imune asociate unor infecții diferite sau alte procese biologice. Totuși, prezența unei infecții înaintea simptomelor nu demonstrează că infecția a cauzat manifestările neuropsihiatrice. 3.2. Influența inflamației asupra funcționării creierului Sistemul nervos și sistemul imunitar comunică permanent. În anumite boli, procesele inflamatorii pot influența funcționarea cerebrală, starea emoțională, somnul și procesele cognitive. În PANS/PANDAS, cercetătorii investighează dacă asemenea mecanisme contribuie la apariția simptomelor la un subgrup de copii. Nu există însă un biomarker validat care să confirme, de unul singur, diagnosticul sau să stabilească prezența inflamației cerebrale la un anumit copil. 3.3. Circuitele cerebrale implicate în obsesii și ticuri Simptomele obsesiv-compulsive și ticurile sunt asociate cu funcționarea unor rețele neuronale care implică ganglionii bazali, cortexul frontal și alte regiuni cerebrale. Aceste circuite participă la controlul mișcărilor, selectarea acțiunilor, formarea obiceiurilor și reglarea comportamentului. Disfuncțiile lor pot contribui la manifestările clinice, dar nu sunt specifice sindroamelor PANS și PANDAS. 3.4. Factorii psihologici și de mediu Stresul, schimbările din familie, dificultățile școlare și experiențele traumatizante pot influența severitatea simptomelor și capacitatea copilului de a face față acestora. Ele trebuie evaluate ca factori care pot agrava sau menține dificultățile, fără a presupune că reprezintă în mod necesar cauza sindromului. O abordare corectă nu opune explicațiile biologice celor psihologice. Un copil poate avea nevoie simultan de evaluare medicală, tratament psihiatric și intervenții psihologice. 4. Ce aduc nou cercetările și recomandările recente? Un reper important este raportul clinic publicat de American Academy of Pediatrics (AAP) în martie 2025. Documentul sintetizează literatura disponibilă și recomandă prudență în diagnostic, investigarea diferențială și folosirea intervențiilor susținute de dovezi. Principalele direcții actuale sunt următoarele. 1. Evaluarea clinică atentă, înaintea testelor extinse Nu există un test de sânge, o analiză de anticorpi, un EEG sau un brainmapping care să confirme singur PANS/PANDAS. Evaluarea trebuie să pornească de la istoricul simptomelor, rapiditatea debutului, examinarea clinică și excluderea altor afecțiuni. 2. Tratamentul infecțiilor documentate În cazul unei infecții streptococice confirmate și relevante clinic, medicul indică tratamentul antibiotic adecvat. Dovezile nu susțin administrarea automată sau prelungită de antibiotice tuturor copiilor cu simptome sugestive de PANS/PANDAS. 3. Tratarea simptomelor neuropsihiatrice Terapia cognitiv-comportamentală, inclusiv expunerea cu prevenirea răspunsului (ERP) pentru OCD, și medicația psihiatrică atunci când este indicată au o bază de dovezi mai solidă decât multe dintre tratamentele propuse specific pentru PANS. 4. Abordarea multidisciplinară Pediatrul, psihiatrul de copii și adolescenți, psihologul și, după caz, neurologul, specialistul în boli infecțioase sau imunologul pot contribui la un plan comun. Tratamentele imunomodulatoare sunt rezervate unor situații selectate și necesită evaluare de specialitate. Aceste recomandări nu înseamnă că mecanismele imune sunt excluse. Ele arată că, în prezent, dovezile nu permit stabilirea unei scheme terapeutice biologice universale pentru PANS/PANDAS. O precizare importantă despre tratamentele imunologice În anumite cazuri severe, specialiștii pot lua în considerare intervenții precum imunoglobulinele intravenoase sau alte tratamente imunomodulatoare. Acestea nu sunt însă intervenții de rutină pentru orice