În ultimele două decenii, e-sporturile au evoluat dintr-o formă de divertisment digital într-un domeniu complex de performanță psihologică, comparabil cu sporturile tradiționale. Analiza literaturii de specialitate din perioada 2020–2025 evidențiază creșterea interesului științific pentru procesele afective, cognitive și motrice implicate în performanța jucătorilor, precum și pentru impactul asupra sănătății mentale și fizice. Psihologia sportului și exercițiului (SEP) oferă cadrul teoretic și metodologic necesar pentru a înțelege și optimiza performanța în e-sporturi, dar și pentru a sprijini bunăstarea jucătorilor într-un context digital intens și competitiv.

E-sporturile (electronic sports) reprezintă competiții organizate de jocuri video, desfășurate în medii digitale reglementate. Acestea oferă o oportunitate unică de testare a teoriilor psihologice în condiții controlate, dar și de aplicare a principiilor din psihologia sportului pentru optimizarea performanței și sănătății participanților.

Evoluția tehnologică, extinderea platformelor de streaming și recunoașterea instituțională — inclusiv includerea e-sporturilor în competițiile olimpice virtuale — au transformat acest domeniu într-un laborator viu pentru studiul performanței umane.

Procese psihologice și performanța în e-sporturi

Procese afective

Cercetările recente au demonstrat că stresul competițional, reglarea emoțională și copingul sunt factori centrali ai performanței. Situațiile de „presiune” (clutch moments) sau feedback-ul negativ din mediile online pot genera reacții similare celor din sporturile tradiționale, dar amplificate de mediul digital. Jucătorii care adoptă strategii de reevaluare cognitivă și orientare spre provocare prezintă performanțe superioare, iar măsurile psihofiziologice (precum variabilitatea ritmului cardiac – HRV) indică o autoreglare mai eficientă în rândul profesioniștilor.

Procese cognitive și motrice

Expertiza în e-sporturi este asociată cu flexibilitate cognitivă ridicată, atenție selectivă, integrare senzorio-motrică și luare rapidă a deciziilor. Studii recente arată că performanța depinde de capacitatea de procesare a informației sub incertitudine și de anticiparea acțiunilor adversarului. Modele noi de evaluare, precum analiza cinematică și instrumente precum Mobalytics Proving Ground, oferă metode standardizate și ecologic valide de măsurare a acestor procese.

Antrenamentul psihologic

Aplicarea programelor de psychological skill training (PST) – incluzând stabilirea obiectivelor, mindfulness-ul, antrenamentul imaginar și autoreglarea emoțională – s-a dovedit eficientă în reducerea oboselii mentale și în îmbunătățirea performanței. Adaptarea acestor programe la specificul digital (ex. comunicare la distanță, feedback instantaneu) este esențială pentru eficiență.

Dinamica de echipă și structura antrenamentului

Echipele de e-sporturi funcționează în medii multiculturale, adesea complet digitale. Comunicarea asincronă și lipsa contactului fizic pot genera tensiuni și neînțelegeri, ceea ce subliniază importanța intervențiilor psihologice orientate spre coeziune, leadership și siguranță psihologică. De asemenea, volumul mare de antrenamente (până la 70 de ore săptămânal) și lipsa supervizării profesionale duc la „cultura grindului” – o practică excesivă ce favorizează burnout-ul și oboseala cronică.

Sănătate și bunăstare

Jucătorii profesioniști se confruntă cu riscuri semnificative de burnout, izolare socială și oboseală mentală. Studiile evidențiază necesitatea integrării principiilor de periodizare, igienă a somnului și educație nutrițională în programele de antrenament. Somnul insuficient, sedentarismul și alimentația necorespunzătoare afectează performanța cognitivă și emoțională. Intervențiile scurte de educație privind somnul și activitatea fizică moderată (inclusiv exerciții aerobice) au demonstrat îmbunătățiri notabile în performanță și dispoziție.

Considerații teoretice și direcții viitoare

Integrarea e-sporturilor în SEP extinde conceptele de „performanță” și „sănătate”. Competiția digitală redefinește relația dintre corp, minte și mediu, introducând forme noi de coordonare senzorio-motrică și autoreglare cognitivă. Pentru viitor, cercetătorii sunt încurajați să adopte designuri longitudinale, colaborări interdisciplinare (cu știința datelor, medicina somnului, nutriția) și practici de știință deschisă. De asemenea, diversitatea de gen și reprezentativitatea culturală trebuie consolidate pentru a asigura validitatea globală a cercetărilor.

Concluzii

Psihologia e-sporturilor se afirmă ca un domeniu matur și inovator, capabil să contribuie semnificativ la înțelegerea performanței umane în contexte digitale. Aplicarea principiilor psihologiei sportului în e-sporturi are un dublu efect benefic:

• optimizează performanța și bunăstarea jucătorilor;
• oferă un cadru experimental precis pentru testarea teoriilor psihologice.

Pentru a asigura sustenabilitatea acestui domeniu, este esențială colaborarea între cercetători, practicieni și industria de gaming, în vederea dezvoltării unor intervenții bazate pe dovezi, adaptate la realitățile competiției digitale.

Bibliografie

Pedraza-Ramirez, I., Sharpe, B. T., Behnke, M., Toth, A. J., & Poulus, D. R. (2025). The psychology of esports: Trends, challenges, and future directions. Psychology of sport and exercise, 81, 102967. https://doi.org/10.1016/j.psychsport.2025.102967