Originea conceptului și validitatea sa științifică

Termenul „Blue Monday” este folosit pentru a desemna așa-zisa cea mai deprimantă zi a anului, situată, de regulă, în a treia zi de luni a lunii ianuarie. Conceptul a fost popularizat în anul 2005 de către Cliff Arnall, psiholog britanic, care a propus o formulă ce ar integra mai mulți factori precum vremea, nivelul datoriilor, motivația scăzută, eșecul rezoluțiilor de Anul Nou și distanța față de următoarea vacanță.

Din perspectivă științifică, Blue Monday nu este recunoscut ca un concept valid clinic. Formula inițială nu respectă criterii riguroase de cercetare, iar ideea a fost intens criticată de comunitatea psihologică, fiind ulterior asociată mai degrabă cu o campanie de marketing decât cu un fenomen psihologic demonstrabil. Cu toate acestea, popularitatea termenului indică o realitate emoțională resimțită de mulți indivizi în această perioadă a anului.

Context psihologic și factori asociați stării de disconfort emoțional

Deși „Blue Monday” nu reprezintă un diagnostic sau o entitate clinică, luna ianuarie este adesea asociată cu o creștere a vulnerabilității emoționale. Din punct de vedere psihologic, pot fi identificați mai mulți factori care contribuie la această stare:

• Reducerea expunerii la lumină naturală, care influențează ritmul circadian și secreția de serotonină;
• Epuizarea emoțională și financiară post-sărbători;
• Presiunea rezoluțiilor nerealiste, care poate accentua sentimentul de eșec personal;
• Revenirea la rutină, percepută ca rigidă și lipsită de recompense imediate;
• Izolarea socială, mai ales în contextul sezonului rece.

Aceste elemente pot conduce la simptome precum tristețe, apatie, iritabilitate, scăderea energiei și a motivației, fără a atinge neapărat pragul unei tulburări afective.

Diferențierea dintre disconfort emoțional și depresie

Este esențială delimitarea clară între stările tranzitorii de tristețe și tulburările depresive. Depresia clinică presupune o durată de minimum două săptămâni a simptomelor, intensitate crescută și afectarea semnificativă a funcționării zilnice (sociale, profesionale, personale).

„Blue Monday” poate funcționa ca un indicator simbolic, care atrage atenția asupra stării de bine psihologice, însă nu trebuie utilizat pentru a minimaliza sau eticheta superficial suferința emoțională reală.

Implicații pentru sănătatea mintală și intervenții recomandate

Din perspectivă preventivă, perioada asociată cu „Blue Monday” poate fi valorificată ca oportunitate pentru auto-reflecție și intervenție timpurie. Printre recomandările susținute de literatura psihologică se numără:

• menținerea unei rutine zilnice echilibrate;
• expunerea regulată la lumină naturală sau utilizarea terapiei cu lumină;
• ajustarea obiectivelor personale la niveluri realiste și flexibile;
• activitatea fizică moderată;
• menținerea conexiunilor sociale;
• apelarea la consiliere psihologică atunci când simptomele persistă sau se intensifică.

Concluzii

În concluzie, Blue Monday nu reprezintă un fenomen psihologic valid din punct de vedere științific, însă reflectă o realitate emoțională frecvent întâlnită în sezonul de iarnă. Utilizarea sa responsabilă poate contribui la creșterea conștientizării asupra sănătății mintale, cu condiția să nu substituie evaluarea clinică și intervenția de specialitate. Psihologia modernă subliniază importanța abordării nuanțate a stărilor emoționale și a normalizării solicitării de ajutor atunci când este necesar.

Bibliografie

Botica, A., Baković, M., Strikić, M., Delić, A., & Glavina, T. (2024). The peak of the ‘Blue Monday’depression and winter blues. European psychiatry, 67(S1), S529-S529.

Pettengill, G. N. (1993). An experimental study of the “blue-monday” hypothesis. The Journal of Socio-Economics, 22(3), 241–257. https://doi.org/10.1016/1053-5357(93)90011-9