Agorafobia este o tulburare de anxietate care poate afecta profund viața de zi cu zi, iar cei care suferă de aceasta trăiesc adesea în teroare constantă la ideea de a ieși din casă. Poate fi însoțită de o serie de simptome psihologice și fizice care pot deveni copleșitoare și debilitante. Deși agorafobia este adesea asociată cu tulburarea de panică, cele două condiții pot apărea și independent una de cealaltă.

Ce este agorafobia?

Agorafobia este definită printr-o teamă intensă și persistentă față de locuri sau situații din care este percepută imposibilitatea de a scăpa sau de a primi ajutor în cazul unui atac de panică. Această frică poate limita grav libertatea de mișcare a unei persoane, iar în cazurile severe, poate conduce la izolare socială.

Printre cele mai frecvente simptome ale agorafobiei se numără:

• Teama de a avea un atac de panică în public: Aceasta este una dintre cele mai comune îngrijorări, deoarece persoanele afectate se tem că un atac de panică ar putea fi însoțit de un comportament stânjenitor, care ar putea să le pună în situații umilitoare în fața altora.
• Teama de a rămâne blocat într-un loc sau situație: Un alt simptom important este frica de a rămâne într-un loc închis sau izolat, fără a putea să scape rapid în cazul unui atac de panică.
• Anxietatea legată de pierderea controlului: Gândurile obsesive de a pierde controlul într-o situație publică pot duce la evitarea anumitor locuri sau situații.
• Teama de a fi observat sau de a arăta semne de anxietate: Persoanele cu agorafobie pot simți o mare neliniște la ideea că ceilalți ar putea observa că tremură sau că roșesc, iar acest lucru le poate agrava anxietatea.

Pe lângă aceste simptome directe legate de atacurile de panică, agorafobia poate aduce și simptome mai generale, cum ar fi:

• Sentimentul de vulnerabilitate: Persoanele afectate pot simți că nu pot face față singure vieții de zi cu zi sau că nu vor putea supraviețui fără sprijinul celor din jur.
• Frica de a rămâne singur acasă: Un alt simptom frecvent este teama de a fi lăsat singur acasă, ceea ce poate duce la o dependență excesivă de ceilalți.
• Neliniștea constantă: O stare generală de anxietate, chiar și atunci când nu există o amenințare imediată, poate afecta profund viața de zi cu zi.

Comportamentele asociate cu agorafobia

Agorafobia poate afecta grav calitatea vieții, iar unele comportamente comune care o însoțesc includ:

• Evitarea locurilor aglomerate sau a mijloacelor de transport public: Persoanele afectate de agorafobie pot refuza să iasă în locuri publice foarte aglomerate, pentru a evita riscul unui atac de panică.
• Refuzul de a părăsi locuința pentru perioade lungi: Unii pot ajunge să evite complet ieșirile în afara casei, trăind astfel într-un cerc vicios de izolare.
• Nevoia de însoțitor: Persoanele care suferă de agorafobie pot simți că trebuie să fie însoțite de cineva de încredere atunci când părăsesc locuința, pentru a se simți în siguranță.

Tratament pentru agorafobie

Agorafobia poate fi tratată cu succes, iar cele mai eficiente metode includ terapia cognitiv-comportamentală (TCC) și neurofeedback-ul. Ambele abordări sunt adesea utilizate împreună pentru a maximiza eficiența tratamentului.

Terapia cognitiv-comportamentală (TCC)

Terapia cognitiv-comportamentală este una dintre cele mai utilizate metode pentru tratamentul agorafobiei. Aceasta ajută persoanele afectate să își schimbe tiparele de gândire negative și comportamentele de evitare, care întrețin și agravează anxietatea. Prin tehnici specifice, TCC ajută la identificarea și corectarea gândurilor disfuncționale, cum ar fi teama de atacuri de panică în public, și încurajează persoanele să facă față treptat situațiilor care le provoacă frică.

Neurofeedback

Neurofeedback-ul se concentrează pe autoreglarea activității creierului. În cazul agorafobiei, neurofeedback-ul poate fi utilizat pentru a ajuta pacientul să regleze activitatea cerebrală în zonele implicate în răspunsul la frică, cum ar fi amigdala și cortexul prefrontal. Prin antrenarea predominanței undelor alfa în cortexul prefrontal drept, neurofeedback-ul poate ajuta la reducerea simptomelor de anxietate și la creșterea capacității de autoreglare emoțională.

Studiile recente arată că Neurofeedback-ul are un impact pozitiv asupra reducerii simptomelor de anxietate și panică, iar utilizarea sa ca instrument adjuvant pentru TCC poate aduce beneficii semnificative. De exemplu, un studiu realizat de Chen și colaboratorii în 2021 a evaluat eficiența neurofeedback-ului în reducerea anxietății și a constatat o îmbunătățire semnificativă a stării pacienților după sesiuni de neurofeedback.

Beneficiile Neurofeedback-ului în tratamentul agorafobiei

Neurofeedback-ul are mai multe efecte benefice în tratamentul agorafobiei și al anxietății:

• Reglarea activității cerebrale: Neurofeedback-ul ajută la echilibrarea activității cerebrale în zonele care controlează frica și răspunsurile emoționale, cum ar fi amigdala și cortexul prefrontal.
• Reducerea hiperactivității sistemului nervos: Prin reglarea activității cerebrale, neurofeedback-ul reduce hiperactivitatea sistemului nervos autonom, care contribuie la apariția atacurilor de panică și a simptomelor de anxietate.
• Îmbunătățirea autoreglării emoționale: Persoanele care urmează tratamente de neurofeedback învață să răspundă mai calm și mai echilibrat la situațiile care anterior le provocau anxietate intensă.
• Creșterea încrederii în sine: În urma antrenamentului cu neurofeedback, creierul învață să reacționeze mai sănătos în fața unor situații care, în trecut, erau percepute ca fiind copleșitoare. Acest lucru duce la o creștere a încrederii în sine.

Agorafobia este o tulburare gravă care poate afecta semnificativ viața unei persoane. Totuși, cu un tratament adecvat, care poate include terapia cognitiv-comportamentală și neurofeedback-ul, persoanele afectate pot învăța să gestioneze anxietatea și să își recâștige controlul asupra vieții lor. Prin utilizarea acestor tehnici inovative și prin susținerea unei rețele de sprijin, oamenii pot înfrunta și depăși provocările aduse de agorafobie, obținând o viață mai echilibrată și mai fericită.

Bibliografie

Chen, C., Xiao, X., Belkacem, A. N., & et al. (2021). Efficacy evaluation of neurofeedback-based anxiety relief. Frontiers in Neuroscience, 15, 758068. https://doi.org/10.3389/fnins.2021.758068