Gândirea pozitivă este un concept central în psihologia pozitivă, definită ca o atitudine mentală caracterizată prin optimism, speranță și o perspectivă constructivă asupra vieții. Aceasta implică interpretarea evenimentelor într-un mod care favorizează dezvoltarea personală și reziliența în fața greutățilot.​ Conform unei revizuiri a literaturii de specialitate, gândirea pozitivă este descrisă ca „o atitudine mentală care admite în minte gânduri, cuvinte și imagini care sunt favorabile creșterii, expansiunii și succesului” . Această definiție subliniază rolul gândirii pozitive în promovarea unei perspective orientate spre dezvoltare și realizare personală.

De asemenea, conform lui Scheier&Carver (1993), optimismul, ca trăsătură de personalitate, este asociat cu o mai bună sănătate fizică și mentală, deoarece indivizii optimiști gestionează mai eficient stresul și mențin rețele sociale de sprijin. Emoțiile negative sunt adesea definite ca reacții afective care implică o evaluare negativă a unei situații sau a unui eveniment și care declanșează răspunsuri fiziologice și comportamentale specifice. Acestea includ emoții precum frica, furia, tristețea, dezgustul, vinovăția și rușinea. Aceste emoții sunt adesea asociate cu experiențe personale neplăcute și pot influența comportamentul și gândirea individului.

Cum putem gestiona emoțiile ?

Acest lucru implică capacitatea de a recunoaște, înțelege și modula răspunsurile emoționale într-un mod adaptativ. Aceasta presupune acceptarea emoțiilor așa cum sunt, fără a le suprima sau evita, și aplicarea unor strategii eficiente pentru a le gestiona în funcție de context. Conform unui articol publicat în Simply Psychology, gestionarea emoțiilor este definită ca „abilitatea de a înțelege, diferenția și accepta experiențele emoționale, aplicând în mod flexibil strategii adecvate pentru a modula emoțiile într-un mod care facilitează comportamente semnificative și orientate spre scop”

Cum putem evita emoțiile?

Evitarea emoțională, se referă la tendința de a evita sau suprima experiențele emoționale neplăcute, fie prin ignorarea acestora, fie prin angajarea în comportamente menite să reducă disconfortul emoțional. Această strategie poate oferi o ușurare temporară, dar pe termen lung poate duce la intensificarea simptomelor de anxietate și depresie.

Gândirea pozitivă rămâne o gândire sănătoasă, atâta timp cât nu se transformă în pozitivitate toxică. Acest concept face referire la convingerea că oamenii ar trebui să mențină o atitudine pozitivă indiferent cât de gravă sau dificilă este o situație. Deși există beneficii în a fi optimist și în a gândi pozitiv, pozitivitatea toxică respinge emoțiile negative și creează o falsă iluzie că totul este bine.

Exemple de pozitivitate toxică:

• Când se întâmplă ceva rău, cum ar fi pierderea locului de muncă, oamenii pot spune „rămâi pozitiv” sau „privește partea bună a lucrurilor”. Deși astfel de comentarii sunt adesea menite să fie empatice, ele pot suprima orice lucru pe care cealaltă persoană ar dori să-l exprime despre ceea ce trăiește.
• După ce trec printr-o pierdere, oamenii pot spune că „totul se întâmplă cu un motiv”. Deși astfel de afirmații sunt făcute cu intenția de a oferi alinare, ele reprezintă, de fapt, o modalitate de a-l face pe cel drag să evite durerea.
• Când cineva își exprimă dezamăgirea sau tristețea, o altă persoană poate răspunde cu „fericirea este o alegere”. Acest lucru sugerează că, dacă cineva simte emoții negative, este vina sa pentru că nu „alege” să fie fericit.

Ce semne ale pozitivității toxice putem întâlni?

• Evitarea confruntării directe cu problemele, preferând să le ignori în loc să le gestionezi
• Ascunderea emoțiilor reale în spatele unor fraze pozitive „de vitrină”, acceptate de societate
• Diminuarea trăirilor altora pentru că te simți inconfortabil în fața emoțiilor negative
• Criticarea celor care nu reușesc să afișeze o atitudine pozitivă permanentă

Pentru a găsi un echilibru între gândirea pozitivă și evitarea emoțiilor negative, trebuie să ținem cont de anumite aspecte. Acceptarea emoțiilor dificile este un element central al sănătății mintale. Potrivit teoriei acceptării și angajamentului (ACT), fondată de psihologul Steven C. Hayes, suprimarea emoțiilor negative poate duce la suferință psihologică accentuată. Emoțiile neplăcute, precum tristețea, frustrarea sau teama, nu sunt greșeli ale sistemului emoțional, ci semnale normale care au un rol funcțional în adaptarea noastră la realitate.

 Totodată, gândirea pozitivă nu trebuie confundată cu negarea realității. Psihologul Barbara Fredrickson, prin teoria sa „broaden and build”, arată că emoțiile pozitive ne ajută să dezvoltăm resursele cognitive și sociale. Cu toate acestea, ea avertizează că pozitivitatea forțată sau artificială poate duce la un dezechilibru emoțional. A fi realist pozitiv înseamnă să poți observa aspectele bune dintr-o situație, fără a ignora aspectele negative.

Autocompasiunea – concept esențial în menținerea echilibrului emoțional

Cercetările realizate de Kristin Neff demonstrează că autocompasiunea — adică tratarea propriei persoane cu înțelegere în fața greșelilor și a durerii — este un predictor puternic al sănătății mintale. În loc să ne forțăm să fim veseli atunci când suferim, este mult mai sănătos să ne permitem să simțim, fără să ne judecăm, ci să ne oferim sprijin emoțional.

De asemenea, echilibrul emoțional presupune dezvoltarea abilităților de reglare emoțională. Psihologul James Gross evidențiază importanța tehnicilor precum conștientizarea emoțiilor și reevaluarea cognitivă — reinterpretarea unei situații dintr-o perspectivă mai constructivă — în locul suprimării sau negării sentimentelor negative.

De asemenea, este important să recunoaștem pericolul reprezentat de așa-numita „pozitivitate toxică”, pe care am menționat-o mai sus. Psihologul Susan David, în cartea sa Emotional Agility, subliniază că „curajul de a simți” este esențial pentru dezvoltarea unei reziliențe reale. A evita disconfortul emoțional prin clișee optimiste nu face decât să îndepărteze persoana de propriile nevoi psihologice.

În concluzie, echilibrul între gândirea pozitivă și acceptarea emoțiilor negative nu înseamnă să alegem una în detrimentul celeilalte, ci să le integrăm armonios, acestea fiind complementare. O viață mentală sănătoasă presupune să avem speranță și perspectivă, dar și să fim sinceri cu noi înșine atunci când traversăm perioade dificile. Doar astfel putem construi o stare de bine autentică, profundă, reală, ci nu una de fațadă, iluzorie.

Bibliografie

• Khalid, R. Positive Thinking in Coping with Stress and Health outcomes: Literature Review.
• https://www.academia.edu/30299598/Positive_Thinking_in_Coping_with_Stress_and_Health_outcomes_Literature_Review?utm_source=chatgpt.com
• Scheier, M. F., & Carver, C. S. (1993). On the Power of Positive Thinking: The Benefits of Being Optimistic. Current Directions in Psychological Science, 2(1), 26-30. https://doi.org/10.1111/1467-8721.ep10770572   (Original work published 1993)
• https://www.scientificamerican.com/article/why-negative-emotions-arent-all-bad/?utm_source=
• https://www.simplypsychology.org/emotion-regulation-and-emotional-avoidance.html?utm_source
• https://www.verywellmind.com/what-is-toxic-positivity-5093958
• Fredrickson, B. L. (2001). The role of positive emotions in positive psychology: The broaden-and-build theory of positive emotions. American Psychologist, 56(3), 218–226. https://doi.org/10.1037/0003-066X.56.3.218
• Hayes, S. C., Strosahl, K. D., & Wilson, K. G. (2012). Acceptance and commitment therapy: The process and practice of mindful change (2nd ed.). Guilford Press.
• Neff, K. D. (2011). Self-compassion: The proven power of being kind to yourself. William Morrow.
• Gross, J. J. (2015). Emotion regulation: Current status and future prospects. Psychological Inquiry, 26(1), 1–26. https://doi.org/10.1080/1047840X.2014.940781
• David, S. (2016). Emotional agility: Get unstuck, embrace change, and thrive in work and life. Avery.