IMPACTUL PSIHOLOGIC AL BULIMIEI NERVOASE ȘI TULBURĂRILE DE ALIMENTAȚIE

Tulburările de alimentație sunt afecțiuni complexe de sănătate mintală, ce afectează milioane de persoane din întreaga lume, indiferent de vârstă, sex sau context cultural. De la anorexia nervoasă la bulimia nervoasă și tulburarea de alimentație excesivă, aceste boli nu doar că pun în pericol sănătatea fizică, dar au și un impact semnificativ asupra bunăstării psihologice.

Bulimia nervoasă (BN) este o tulburare alimentară caracterizată prin episoade recurente de alimentație excesivă, urmate de comportamente compensatorii, cum ar fi vărsăturile autoinduse. Această afecțiune este asociată cu o morbiditate semnificativă și o evoluție cronică. Tratamentul bulimiei rămâne o provocare, iar cercetările se concentrează pe dezvoltarea unor terapii noi, care să vizeze mecanismele subiacente care mențin simptomele.

Una dintre metodele promițătoare în acest sens este Neurofeedback-ul, o tehnică inovativă ce ajută clienții să-și regleze activitatea cerebrală, învățându-i să modifice și să monitorizeze continuu această activitate.

În cazul bulimiei nervoase, unele studii au arătat o reducere ușoară, dar nu semnificativă, a frecvenței episoadelor de alimentație excesivă. Totuși, tehnicile de neurofeedback au fost propuse ca un adjuvant valoros în tratamentele tulburărilor alimentare, cu scopul de a îmbunătăți rezultatele terapeutice. În acest context, s-a dezvoltat un protocol de expunere EEG-neurofeedback, menit să ajute pacienții să-și regleze modelele disfuncționale ale activității cerebrale care stau la baza comportamentelor alimentare dezordonate.

Neurofeedback-ul funcționează pe principiul condiționării operante, prin care pacienții învață să-și autoregleze activitatea creierului cu ajutorul unui sistem de feedback în timp real. Această abordare s-a dovedit utilă și în cazul tulburărilor alimentare, contribuind la atenuarea simptomelor și îmbunătățirea autoreglării.

Un exemplu de protocol utilizat este antrenamentul alfa-theta, care se concentrează pe creșterea activității cerebrale theta pentru a induce o stare profundă de relaxare. Această tehnică a arătat beneficii în reglarea poftei de mâncare, comportamentelor de restricție sau exces alimentar, și chiar în gestionarea gândurilor repetitive, cum ar fi ruminarea.

Studiile au demonstrat că neurofeedback-ul poate îmbunătăți diverse aspecte ale comportamentelor legate de tulburările alimentare, printre care:

  • Reglarea emoțională: Prin influențarea activității cerebrale în regiunile implicate în procesarea emoțiilor, neurofeedback-ul ajută la reducerea stărilor afective negative care duc frecvent la comportamente alimentare dezadaptative, precum alimentația excesivă sau purjarea.
  • Reducerea impulsivității: Tulburările de alimentație sunt adesea asociate cu o procesare disfuncțională a recompensei și cu impulsivitatea. Protocoalele de neurofeedback care vizează îmbunătățirea controlului inhibitor pot ajuta pacienții să reziste impulsurilor de a se angaja în comportamente alimentare dezordonate.
  • Îmbunătățirea percepției imaginii corporale: Persoanele cu tulburări alimentare au adesea o percepție distorsionată a imaginii corpului, ceea ce duce la nemulțumire și comportamente nesănătoase. Neurofeedback-ul poate ajuta pacienții să dezvolte o percepție mai realistă și pozitivă a propriului corp.
  • Reducerea anxietății legate de corp: Neurofeedback-ul ajută la gestionarea anxietății asociate cu preocupările legate de imaginea corpului, prin modularea activității în regiunile cerebrale implicate în răspunsurile la frică și stres.

Această tehnică emergentă, cum ar fi Neurofeedback-ul, reprezintă o abordare promițătoare în tratamentul tulburărilor de alimentație, având potențialul de a îmbunătăți semnificativ rezultatele terapeutice și de a sprijini recuperarea pe termen lung a pacienților.

J Psychiatry Brain Sci. 2024;9:e240007. https://doi.org/10.20900/jpbs.20240007

Neurofeedback during Eating: A Potential Novel and Mechanistic Treatment for Bulimia Nervosa

Add Comment