
Tulburarea borderline are în primul rând cauze psihologice, legate de traume majore apărute în copilărie, abuzuri verbale, fizice, neglijență, abandon, abuz sexual. Persoanele cu tulburare borderline au frecvent (peste 90% din cazuri) o poveste de viață extrem de traumatizantă.
Una dintre teoriile de bază despre originile tulburării borderline este cea care o consideră o tulburare de stres post-traumatic devenită un mod de personalitate. Traumele sunt în mod particular provocate sau legate de oameni de încredere, deseori cu comportamente ambivalente, care alternează între a fi violenți și apropiați.
Indivizii cu această tulburare de personalitate au următoarele caracteristici:
- Au un tipar pervaziv de relații, reacții emoționale instabile și impulsive
- Se implică în eforturi susținute pentru a evita abandonul, real sau imaginar
- Sentimente cronice de gol
- Relațiile interpersonale sunt intense, instabile și alternează între extremele idealizării și devalorizării
- Tulburări de identitate: imaginea de sine sau sentimentul de sine marcat și persistent instabil
- Impulsivitatea lor poate determina acțiuni autodistructive, cum ar fi condusul riscant sau consumul de droguri, alcool, mâncatul compulsiv sau activitățile sexuale cu risc înalt
- Amenință cu ușurință, se implică în gesturi suicidare
- Pot avea episoade scurte de gândire paranoidă, induse de stres sau episoade severe de disociere.
Studiile neurobiologice au sugerat că funcția neuropeptidică afectată, în special serotonina, poate fi prezentă la pacienții cu o tulburare de personalitate limită. În ceea ce privește testarea neuropsihologică, o meta-analiză publicată în 2005 a arătat că pacienții cu tulburare de personalitate borderline au avut performanțe mai scăzute la testarea neurocognitivă în următoarele domenii: atenție, flexibilitate cognitivă, învățare și memorie, planificare, procesare rapidă și abilități vizuale spațiale.
Pe fondul tulburării de personalitate borderline, pacientul poate dezvolta și alte tulburări psihice precum: depresia, abuzul de alcool sau alte substanțe, anxietatea, tulburările de alimentație, sindromul de stres post-traumatic, tulburarea cu deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD), alte tulburări de personalitate.
Sursă:
Len Sperry- Tulburările de personalitate din DSM-5, Evaluare, conceptualizare de caz și tratament, 2018, Editura Trei, București.
Add Comment