Depresia reprezintă o afecțiune medicală caracterizată prin sentimente de tristețe profundă, pierderea marcantă a interesului față de orice fel de activități, neputința de a aprecia lucrurile mărunte, lipsa speranței. Aceste sentimente persistă adesea pentru două sau mai multe săptămâni și afectează în mod negativ activitățile de zi cu zi și relațiile.

Cu toate că depresia este comună în cazul pacienților ce suferă de cancer, nu trebuie considerată ca parte integrată a vieții acestora. Depresia scade calitatea vieții, subminând forța fizică și emoțională necesară în cazul tratamentului de cancer. De asemenea poate interfera cu abilitatea pacientului de a lua cele mai bune decizii în ceea ce privește variantele terapeutice. Identificarea și managementul depresiei prezintă o importanță semnificativă în a face față cancerului.

Conform unei metaanalize a studiilor care au evaluat prevalenţa depresiei la pacienţii diagnosticaţi cu afecţiuni maligne, ratele acestei comorbidități variază între 1.5 și 50%.

Afecțiunile maligne cel mai frecvent asociate cu depresia sunt cancerul pancreatic şi orofaringian (22-55%), tumorile maligne de sân (2.5- 46%) sau pulmonare (11-44%), o prevalenţă mai redusă fiind întâlnită la pacienţii cu tumori de colon (13-24%), ginecologice (4.3- 21%) sau limfoame (8-19%).

Simptomele depresiei pot fi:

Legate de starea de spirit, incluzand sentimente de tristețe profundă, iritabilitate, lipsă de speranță sau valoare, deprimare.

Cognitive, avand ca efect scăderea puterii de concentrare, dificultăți în a lua decizii, tulburări de memorie și gânduri negative (inclusiv gândul că viața nu merită trăită sau gânduri suicidale, în situații extreme).

Comportamentale, ce includ pierderea interesului pentru activitățile făcute cu plăcere în trecut, plâns frecvent, îndepărtarea de prieteni sau familie și pierderea motivației în ceea ce privește activitățile zilnice.

Fizice, evidentiindu-se oboseala cronică, pierderea poftei de mâncare, insomnia sau hipersomnia, scăderea apetitului sexual.

Numeroase studii care au cercetat apariția depresiei la bolnavii oncologici, afirmă cǎ anticorpii formaţi de sistemul imunitar împotriva proteinelor eliberate de celulele neoplazice ar putea bloca receptorii serotoninergici, pe baza reactivitǎţii încrucişate. Alte mecanisme care contribuie la depresia secundară cancerului cuprind: metastazele cerebrale, infecţiile sistemului central nervos, agenţii chimioterapici, tulburările de alimentaţie şi caşexia neoplazică.

Cele mai folosite forme de terapie la pacienţii oncologici care dezvoltă depresie sunt terapia prin Fotobiomodulare transcraniană și antrenamentul prin Neourofeedback, terapia psihodinamică scurtă si terapia cognitiv-comportamentală.

Intervenţiile terapeutice prin Fotobiomodulare transcraniană și Neurofeedback au ca scop reducerea disconfortului afectiv şi creşterea calităţii vieţii acestor pacienţi, prin restructurarea cogniţiilor negative despre sine, boală şi viitor, creşterea stimei de sine, reglarea metabolică, îmbunătățirea capacității metabolice neuronale, calmarea și stimularea răspunsurilor antiinflamatorii.

Sursă:

Amit, B. H., Gil-Ad, I., Taler, M., Bar, M., Zolokov, A., Weizman, A., Proapoptotic and chemosensiting effects of selective serotonin reuptake inhibitors on T cell lymphoma/ leukemia (Jurkat) in vitro, în “European Neuropsychipharmacology”, no. 19(10), 2009, pp. 726–734.

Caruso R, Nanni MG, Riba M, et al. Depressive spectrum disorders in cancer: prevalence, risk factors and screening for depression: a critical review. Acta Oncologica 2017;56:146-155.

Worden JW, Weisman AD. Preventive psychosocial intervention with newly diagnosed cancer patients. Gen Hosp Psychiatry 1984;6:243-249.

www.spitaluldeurgentamilitarcentraldrcaroldavila.ro – terapia depresiei