Un nou studiu arată că supraalimentarea la fetele care mănâncă frecvent în exces în perioada preșcolară au un risc mai mare de a se confrunta cu anxietate, impulsivitate și hiperactivitate în anii adolescenței.

Interesant este că această asociere nu a fost observată la băieți – ceea ce sugerează că factori socioculturali și modul diferit de monitorizare ar putea juca un rol important.

Cercetătorii subliniază că supraalimentarea nu este cauza directă, ci un semn timpuriu al unor posibile dificultăți emoționale.

Supraalimentarea fetelor la vârsta preșcolară este asociată cu anxietatea și impulsivitatea

Rezumat:

Un studiu desfășurat pe un eșantion de peste 2.000 de copii din Quebec a arătat că fetele care mâncau frecvent în exces în perioada preșcolară aveau o probabilitate mai mare de a raporta anxietate, impulsivitate și hiperactivitate în adolescență. Această asociere nu a fost identificată și în cazul băieților, ceea ce sugerează influențe socioculturale posibile, precum monitorizarea mai atentă a fetelor și mediile alimentare mai restrictive.

Cercetătorii subliniază că supraalimentarea reprezintă mai degrabă un semnal de avertizare timpuriu decât o cauză directă, iar restricțiile alimentare stricte pot avea efectul contrar. Rezultatele evidențiază necesitatea sprijinirii sănătății emoționale a copiilor atunci când apar dificultăți legate de alimentație.

Fapte esențiale

Grup de studiu: peste 2.000 de copii din Quebec, monitorizați din primii ani de viață până la vârsta de 15 ani.

Constatare principală: supraalimentarea la fetele preșcolare este asociată cu anxietate și impulsivitate mai târziu în viață.

Diferențe de gen: legătura nu a fost observată la băieți.

Fetele care mănâncă frecvent în exces în perioada preșcolară sunt mai predispuse să manifeste anxietate, impulsivitate și hiperactivitate în adolescență, conform unui nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea McGill și Centrul de Cercetare Douglas.

Studiul a utilizat date provinciale pentru a urmări tiparele alimentare raportate de îngrijitori în copilăria timpurie și simptomele de sănătate mintală evaluate la vârsta de 15 ani. Legătura dintre supraalimentare și dificultăți emoționale ulterioare a fost observată la fete, dar nu și la băieți.

Cercetătorii atrag atenția că aceste rezultate reflectă doar asocieri statistice și nu demonstrează că tiparele alimentare cauzează direct probleme de sănătate mintală.

„Supramâncatul ocazional este normal, însă atunci când un copil mănâncă frecvent în exces, acesta poate fi un semn al unor dificultăți emoționale”, explică autoarea principală Linda Booij, profesor la Departamentul de Psihiatrie al Universității McGill și clinician-cercetător la Centrul de Cercetare și Continuum al Tulburărilor de Alimentație Douglas.

„Răspunsul nu este restricționarea. Din contră, un control alimentar strict poate agrava problema și chiar crește riscul de tulburări de alimentație. Părinții și îngrijitorii ar trebui să acorde mai multă atenție bunăstării emoționale a copiilor”, adaugă aceasta.

De ce la fete și nu la băieți?

Rezultatele diferite în funcție de gen ar putea fi explicate parțial prin factori socioculturali, afirmă Booij.

„Părinții tind să monitorizeze mai atent alimentația fetelor decât a băieților, iar mediile restrictive pot fi asociate cu un risc crescut de tulburări de alimentație în adolescență. Contextul social legat de obiceiurile alimentare ale fetelor ar putea explica parțial de ce supraalimentarea este asociată cu dificultăți emoționale ulterioare în cazul lor.”

Cercetătorii au identificat trei tipare de supraalimentare la copiii mici:

• aproximativ 60% nu au prezentat semne de supraalimentare;

• circa 14% au început să mănânce în exces devreme (între 2 și 4 ani);

• aproximativ 26% au început mai târziu (în jurul vârstei de 4 ani).

Fetele care au manifestat aceste comportamente, indiferent dacă debutul a fost timpuriu sau mai târziu, au fost mai predispuse decât celelalte să raporteze anxietate, impulsivitate și hiperactivitate la 15 ani.

Alimentația selectivă („mofturile la mâncare”)

Un alt aspect analizat a fost comportamentul alimentar selectiv. Aproximativ o treime dintre copii au fost mofturoși la mâncare în copilăria timpurie, iar acest tipar a persistat în mare parte de-a lungul copilăriei. Spre deosebire de supraalimentare, însă, alimentația selectivă nu a fost asociată cu probleme de sănătate mintală în adolescență.

Deși mulți părinți își fac griji privind mofturile alimentare, Booij afirmă că acestea reprezintă adesea o etapă normală de dezvoltare, fără să indice neapărat dificultăți emoționale sau comportamentale ulterioare. Totuși, dacă persistă în timp și afectează creșterea, nutriția sau funcționarea emoțională și socială a copilului, pot semnala o problemă mai serioasă.

Surse:

-Keila DePape, Universitatea McGill

– Trajectories of childhood eating behaviours and their association with internalizing and externalizing symptoms in adolescence Rachel Dufour  Édith Breton  Sylvana M Côté , Lise Dubois , Frank Vitaro  Michel Boivin , Richard E Tremblay , Linda Booij