Mindfulness-ul este cunoscut pentru numeroasele sale beneficii asupra bunăstării psihologice, dar există câteva obstacole care pot împiedica oamenii să profite pe deplin de acestea. Probleme precum aderența la sarcinile de mindfulness, calitatea sesiunilor sau „dozajul” intervențiilor pot face ca accesarea beneficiilor să fie mai dificilă.

Din fericire, metodele precum sistemele cu circuit închis și neurofeedback-ul oferă instrumente utile pentru a îmbunătăți performanța în sarcinile de mindfulness și pentru a ajusta expunerea la aceste intervenții. Totuși, utilizarea acestor tehnologii în meditația mindfulness este încă limitată, majoritatea studiilor concentrându-se pe fezabilitate și implementare.

În studiul realizat de către Chen & Ziegler (2024) , autorii si-au propus să exploreze cercetările existente care implică sisteme cu circuit închis și neurofeedback în contextul meditației mindfulness, aducând în prim-plan ce s-a descoperit până acum și ce perspective interesante se conturează pentru viitor.

Sistemele cu circuit închis reprezintă o bază esențială a neurofeedback-ului și aceste sisteme pot optimiza intervențiile, inclusiv pe cele de mindfulness, pentru a menține implicarea unei persoane în sarcină prin personalizarea experienței în timp real.

Neurofeedback-ul este o metodă fascinantă care implică înregistrarea activității cerebrale și prezentarea acesteia înapoi individului, de obicei prin semnale audiovizuale. Cele mai frecvente tehnici utilizate în neurofeedback sunt electroencefalografia (EEG) și imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI).

Ceea ce fac sistemele cu circuit închis și neurofeedback-ul atât de interesante este interconexiunea lor. Ambele metode se bazează pe utilizarea matricilor în timp real, care pot contribui la ajustarea dificultății sarcinilor. De exemplu, sistemele cu circuit închis pot folosi performanța utilizatorului pentru a modifica provocările, în timp ce neurofeedback-ul se concentrează pe feedback-ul direct al semnalelor neuronale.

Studiile prezentate s-au concentrat în principal pe fezabilitatea utilizării mindfulness-ului ghidat de neurofeedback. Fără o condiție de control adecvată (cum ar fi doar meditația mindfulness sau o sesiune de sham-neurofeedback), este dificil să măsurăm eficacitatea mindfulness-ului ghidat de neurofeedback. Provocările tipice în designul experimental al neurofeedback-ului includ lipsa condițiilor de „control” (sau de comparație) adecvate, diferențele individuale în învățare, numărul de sesiuni de antrenament și intervalele dintre sesiuni.

În plus, succesul protocoalelor de neurofeedback poate fi influențat de factori psihosociali, cum ar fi sexul experimentatorului, nivelul de mindfulness trăit și confortul unei persoane cu tehnologia (denumit de unii autori „locus de control cu tehnologia”). Aceste preocupări au fost evidențiate și publicate într-un consens privind raportarea și designul experimental al studiilor clinice și cognitiv-comportamentale de neurofeedback (checklist-ul CRED-nf) de către 84 de autori.

Joseph CC. Chen, &  David A. Ziegler (2024). Closed-Loop Systems and Real-Time Neurofeedback in Mindfulness Meditation Research. Biological Psychiatry: Cognitive Neuroscience and Neuroimaging.