Psihoza este un termen medical folosit pentru a descrie starea mentală care implică confuzie între ceea ce este real și ceea ce nu este real. Psihoza poate afecta toate cele cinci simțuri ale unei persoane, comportamentul și emoțiile sale. În timpul unei perioade de psihoză, mintea își pierde contactul cu realitatea. O persoană poate avea experiențe confuze și înfricoșătoare nu numai pentru sine, ci și pentru cei din jur.

Corticosteroizii sunt un grup de medicamente folosite în tratamentul cancerului pentru reducerea tumorilor, tratarea erupțiilor cutanate, reacțiilor alergice, bolilor autoimune, inflamațiilor, acumulării de lichid la nivelul creierului și diminuarea strărilor de greață. Deseori, în vorbirea uzuală este folosit termenul prescurtat ‘’steroizi’’.

Efecte secundare psihiatrice ale administrarii corticosteroizilor:

Datele disponibile sugerează că simptomele de natura psihiatrică ce pot apărea în timpul terapiei corticosteroide sunt dependente de doză, apar frecvent precoce în timpul tratamentului și pot include labilitate psiho-emoțională, mânie, depresie si psihoze.

Incidența psihozei cortizonice:

Pacienții cu cel mai mare risc de a dezvolta psihoza cortizonică sunt cei cu lupus eritematos sistemic (39%) și pemfigus (21%).

Psihoza cortizonica are risc de doua ori mai mare de apariție la femei față de bărbați, dar având în vedere că și incidența LES și a altor boli sistemice care necesită tratament cortizonic este mai mare la femei, se poate spune că incidența totală a psihozei cortizonice e aproximativ egală între sexe, cu o ușoară predominanță feminină.

Clinic:

Debutul psihozei cortizonice tinde să fie acut și, desi simptomele psihiatrice pot apărea în orice moment în timpul tratamentului cortizonic, cel mai frecvent se instalează la 6-10 ore de la administrare sau la 4-6 zile dupa administrarea corticoizilor.

Cea mai frecventă prezentare inițială a psihozei cortizonice este cea cu o stare de hiperexcitabilitate, percepută de pacienți ca o stare de iritabilitate crescută, labilitate psiho-emoțională, disforie profundă, hiperacuzie.

Un studiu efectuat a arătat că 14 pacienți care nu avuseseră leziuni ale sistemului nervos central, au dezvoltat simptome de psihoză corticoidă după ce primiseră doze de prednison (sau alți echivalenți) de peste 40 mg/zi. Riscul de psihoză s-a dovedit a fi de două ori mai mare în primele 5 zile de tratament. Personalitatea premorbidă, istoricul de tulburare psihiatrică anterioară sau de psihoză cortizonică anterioară nu s-a dovedit că ar crește clar riscul pacientului de a dezvolta o reacție psihotică. Au existat simptome de la cele afective la cele schizofreniforme și chiar sindrom organic cerebral. Cele mai frecvente au fost labilitate emoțională, anxietate, insomnie, depresie, perplexitate, agitație, halucinații auditive și vizuale, tulburări de memorie, iluzii, apatie, hipomanie.

Tratament:

Tratamentul cu fenotiazine a remis psihoza cortizonică într-un interval de 2 saptămani pana la 7 luni după oprirea corticoizilor. Recuperarea completă a fost dovedită la 70%. 6% din pacienți au comis suicid, 10-15% au dezvoltat o tulburare depresivă sau psihotică, ori au dezvoltat simptome psihiatrice recurente.

Un alt tratament care dă rezultate de lungă durată, este antrenamentul de Neurofeedback. În timpul ședinței se va antrena și stabiliza starea de spirit depresivă și psihotică și alte simptome asociate. Majoritatea clienților simt diferența după 3-6 ședințe.

Antrenamentul cu neurofeedback pentru psihoză este foarte promițător, deoarece nu numai că poate ameliora simptomele, ci poate modifica și predispoziția biologică. Poate ajuta în inversarea asimetriei undelor cerebrale frontale care predispun depresiei și psihozei și ajută la recăpătarea controlului asupra vieții.

Surse: Ross D., Journal of Neuro- oncology 439-441, Steroid psychosis: a review for neurosurgeons, 2012 Sirois F., General hospital psychiatry, Steroid psychosis, 27-33, 2003