Psihologia procrastinării: De ce amânăm și cum putem gestiona mai eficient timpul?

Procrastinarea este o problemă comună cu care mulți dintre noi ne confruntăm în viața de zi cu zi. Acest fenomen complex și adesea frustrant a fost studiat pe larg în psihologie și are impact asupra eficienței noastre, a sănătății mintale și a modului în care gestionăm timpul. În acest articol, vom explora cauzele, consecințele și strategiile pentru a depăși procrastinarea, aducând în discuție aspecte relevante pentru viața modernă și metode eficiente de a gestiona acest obicei.

Care sunt cauzele?

Se consideră că procrastinarea este un eșec de autoreglare care este asociat cu o varietate de factori determinanți personali și situaționali. În mod specific, cercetările sugerează că, specificul sarcinii (de exemplu, instrucțiunile neclare, momentul recompenselor și al pedepselor, precum și aversivitatea sarcinii), trăsăturile de personalitate (de exemplu, motivația și cogniția) și factorii de mediu (de exemplu, tentația, stimulentele și responsabilitatea) sunt principalii factori determinanți ai procrastinării. De asemenea, cercetările au descoperit că trăsăturile precum conștiinciozitatea și neuroticismul sunt factorii care explică cea mai mare parte a procrastinării. În concordanță cu aceste constatări de mai sus, s-a ajuns la concluzia precum  că procrastinarea este în mare măsură legată de lipsa conștiinciozității, care la rândul ei, este asociată cu șase fațete: competență, ordine, supunere, dorință de realizare, autodisciplină și deliberare.

Ce efecte are procrastinarea?

Procrastinarea poate fi un impediment în calea succesului și poate influența starea de spirit a individului și poate crește anxietatea, depresia și stima de sine scăzută a persoanei. Mai mult, o persoană cu procrastinare este predispusă la performanțe slabe, cu note mai mici la examene, promovări mai lente la locul de muncă și o sănătate mai precară.

Cauze și intervenții pentru procrastinare

Pentru a ameliora procrastinarea, în practică se aplică strategii de gestionare a timpului (TM) și metode clinice. Cercetătorii au comparat eficacitatea acestor intervenții și au constatat că terapiile comportamentale bazate pe acceptare (ABBT) au fost mai eficiente pentru procrastinatorii cronici. În ceea ce privește procrastinarea academică, s-a discutat despre rolul convingerilor raționale în medierea procrastinării, a satisfacției vieții și a performanței.

Combaterea procrastinării poate fi un proces descurajant, dar există o serie de strategii eficiente pe care le poți folosi pentru a-ți îmbunătăți productivitatea și a înfrunta această problemă. Iată câteva strategii:

1. Stabilește obiective clare: Definirea obiectivelor specifice și măsurabile îți poate oferi o direcție mai clară pentru a lucra.

2. Planifică-ți timpul: Folosește un calendar sau o listă de sarcini pentru a-ți organiza activitățile zilnice. Alocă timp pentru sarcinile importante.

3. Împarte sarcinile mari: Descompune sarcinile mari în etape mai mici și mai realizabile. Astfel, vei simți mai puțină presiune.

4. Prioritizează: Evaluează importanța și urgența fiecărei sarcini. Concentrează-te pe cele mai importante în primul rând.

5. Elimină orice distrage atenția: Identifică factorii care te distrag (telefon, social media etc.) și încearcă să îi minimizezi sau să îi elimini în timpul lucrului.

6. Recompensează-te: Stabilește recompense pentru tine atunci când îndeplinești sarcinile importante. Acest lucru îți poate motiva mai mult.

7. Fă pauze regulate: Programarea unor scurte pauze în timpul muncii te poate ajuta să rămâi concentrat și să îți menții nivelul de energie.

8. Găsește un partener : Lucrul cu un prieten sau coleg care te poate ține responsabil pentru termenele limită poate fi motivant.

9. Învață să zici „nu„: Nu te obliga să accepți prea multe angajamente. Învață să spui „nu” când este necesar pentru a nu te supraîncărca.

10. Auto-reflecție: Înțelege motivele profunde ale procrastinării tale. Poate exista frică de eșec sau percepții incorecte asupra muncii tale. Identificarea acestor motive te poate ajuta să le abordezi.

Nu există o soluție universală pentru toată lumea, dar combinarea mai multor dintre aceste strategii te poate ajuta să-ți îmbunătățești obiceiurile și să înfrunți procrastinarea cu succes.

Bibliografie

Legood, A., Lee, A., Schwarz, G., and Newman, A. (2018). From selfdefeating to other defeating: examining the effects of leader procrastination on follower work outcomes. J. Occup. Organiz. Psychol. 91, 430–439. doi: 10.1111/joop.12205

Ariely, D., & Wertenbroch, K. (2002). Procrastination, deadlines and performance: Self control by precommitment. Psychological Science, 13, 219–224.

Yan, B., & Zhang, X. (2022). What research has been conducted on procrastination? Evidence from a systematical bibliometric analysis. Frontiers in Psychology13https://doi.org/10.3389/fpsyg.2022.809044

Add Comment