Optimismul reprezintă o puternică forță motivațională, influențând nu doar modul în care ne percepem viitorul, ci și modul în care ne raportăm la provocările cotidiene. Această atitudine pozitivă poate transforma modul în care gestionăm stresul, ne îmbunătățește sănătatea mintală și contribuie la bunăstarea generală. Persoanele optimiste tind să aibă o viziune mai clară asupra obiectivelor lor și se simt mai pregătite să depășească obstacolele. În contextul provocărilor vieții moderne, înțelegerea rolului optimismului devine esențială pentru promovarea sănătății mintale și a unei vieți împlinite.

Optimismul este adesea definit ca o trăsătură de personalitate care se manifestă printr-o așteptare pozitivă față de viitor. Martin Seligman a propus modelul „teoriei optimismului”, subliniind că oamenii optimiști tind să explice evenimentele pozitive ca fiind rezultatul abilităților lor, în timp ce evenimentele negative sunt văzute ca fiind temporare și externe.

Impactul optimismului asupra sănătății mintale

Cercetările sugerează că optimismul are un impact benefic asupra sănătății mintale. Un studiu realizat de Carver și Scheier (2002) a evidențiat că persoanele optimiste au șanse mai mari de a face față stresului și anxietății. Acest lucru se datorează faptului că optimiștii tind să dezvolte strategii de coping mai eficiente și să abordeze problemele cu o atitudine constructivă.

Un alt studiu emblematic, realizat de Scheier și Carver în 1985 a demonstrat că persoanele optimiste au o stare generală de sănătate mai bună și o calitate mai bună a vieții. Aceștia au observat că pacienții cu cancer care adoptă o atitudine optimistă au o rată de supraviețuire semnificativ mai mare în comparație cu cei pesimiști. Această cercetare sugerează că optimismul poate influența nu doar sănătatea mintală, ci și sănătatea fizică.

Rolul optimismului în prevenirea depresiei

Un alt studiu realizat de Diener și Seligman (2002) a arătat că optimismul este un factor protector împotriva depresiei. Persoanele optimiste au raportat niveluri mai scăzute de simptome depresive, ceea ce sugerează că o atitudine pozitivă poate preveni dezvoltarea unor tulburări mentale severe.

Stresul și reziliența

Un studiu din 2010 realizat de Barlow și colab. a investigat legătura dintre optimism și nivelul de stres. Rezultatele au arătat că indivizii cu un nivel ridicat de optimism au avut reacții mai puțin intense la stres, demonstrând o capacitate mai mare de a se adapta la situații dificile. Această capacitate de adaptare, cunoscută sub numele de reziliență, este esențială pentru menținerea sănătății mintale.

Optimismul nu este doar o simplă atitudine, ci este un instrument puternic care poate îmbunătăți sănătatea mintală și calitatea vieții. Prin dezvoltarea unei perspective optimiste, oamenii pot învăța să facă față mai bine provocărilor vieții, să reducă riscul de depresie și să îmbunătățească starea generală de bine.

Neurofeedback-ul, prin monitorizarea și reglarea activității cerebrale, poate ajuta la îmbunătățirea sănătății mintale și la dezvoltarea unei perspective optimiste, stimulând activitatea în zonele creierului asociate cu reglementarea emoțiilor și gândirea pozitivă.

Carver, C. S., & Scheier, M. F. (2002). „Optimism” – în „The Handbook of Positive Psychology”

Scheier, M. F., & Carver, C. S. (1985). „Optimism, coping, and health: Assessment and implications of generalized outcome expectancies”. Health Psychology.

Diener, E., & Seligman, M. E. P. (2002). „Very Happy People”. Psychological Science

Seligman, M. E. P. – „Learned Optimism: How to Change Your Mind and Your Life”

Barlow, M. E., et al. (2010). „Optimism and stress: A longitudinal study”. Journal of Research in Personality.