Acest fenomen complex conține părți negative și pozitive. Poate fi legat de o stare depresivă dar ne poate inspira și să căutăm un scop în viață.

Plictiseala este o stare emoțională supărătoare care combină sentimente de neliniște și letargie, care decurg din situații care nu mai sunt satisfăcătoare sau stimulatoare. Cercetările anterioare au respins adesea plictiseala ca fiind temporară și lipsită de importanță, dar recent s-au stabilit legăturile acesteia cu bolile mintale, leziuni cerebrale traumatice și comportamente disfuncționale, cum ar fi abuzul de substanțe.

Unii experți consideră că sentimentul este un fenomen modern, condus de tehnologie și de o supraîncărcare constantă de stimulare fără sens. 

S-a spus întotdeauna că plictiseala era buna pentru copii, deoarece stimula imaginația. Un studiu de la Institutul Politehnic Rensselaer din Statele Unite dezvăluie că plictisirea din când în când, atât la copii, cât și la adulți, este esențială pentru sănătatea creierului .

Se susține faptul că, creierul, care se gândește și se confruntă în mod constant cu decizii și factori de stres, în ciuda capacității sale mari, are limitele sale.

Prin urmare, plictiseala poate îmbunătăți conexiunile sociale. Diferite studii efectuate de neurologi au descoperit că anumite zone ale creierului sunt „pornite” atunci când oamenii nu fac nimic.

Aceasta presupune că avem ceea ce se numește o rețea în mod implicit și că atunci când nu suntem ocupați cu alte gânduri și activități, ne concentrăm atât asupra interacțiunilor sociale.

În plus, plictiseala poate îmbunătăți sănătatea generală a creierului căci în cele mai emoționante momente, creierul eliberează dopamină, care este asociată cu bunăstarea.

Nu trebuie să te plictisești tot timpul, desigur, trebuie să faci activități interesante, lucruri care îți plac și care te stimulează. Dar ai nevoie zilnic de momente de a nu ști ce să faci, aceste momente sunt cele care fac creierul să caute strategii pentru a face lucruri.

Exista experimente recente care arata ca acei copii care au avut momente bune de plictiseala, ca adulti, au reusit sa ia decizii mai eficient. Deoarece nimănui nu-i place să se plictisească, oamenii pun la punct strategii pentru a face lucruri, iar a face lucruri implică luarea de decizii.

Când noi adulții ne plictisim, ne gândim, mai ales la noi înșine, ne psihanalizăm. Neuroștiința arată că oamenii care dedică ceva timp autoanalizei, ceea ce se numește meditație, și nu în sensul ezoteric al cuvântului, favorizează anumite conexiuni neuronale care întăresc unele părți ale creierului precum empatia, creativitatea etc.

Deci plictiseala contribuie la dezvoltarea emoțională si dezvoltarea capacității de a-si amana satisfacerea nevoilor.

Avantaje:

– descopera pasiuni noi

– creste independenta 

– dezvolta imaginația 

– îmbunătățește sănătatea mintală 

– creste abilitatea de rezolvare a problemelor