
Stilul parental denumit „meduză” este inspirat de părțile moi ale acestor creaturi marine. Acești părinți nu manifestă autoritate sau fermitate, ajungând la extrema opusă a părintelui tigru, prin prezența absolută a permisivității.
Acest stil se distanțează de reguli și limite. Acești părinți au încredere că micuții lor se vor adapta situațiilor și vor progresa fără a fi nevoie de îndrumare excesivă. Însă, în realitate, autonomia copilului nu este promovată într-un mod adecvat, deoarece pentru a o încuraja este necesar un ghid, precum și impunerea de limite și reguli (ceva ce lipsește în stilul meduză). Pe de altă parte, absența disciplinei face ca acești părinți să nu explice copiilor lor așteptările pe care le au de la ei.
Totuși, acest stil parental are și consecințe, putând genera tulburări de comportament la copii, cum ar fi nesupunerea, comportamentul sfidător sau crizele de furie necontrolate. Copiii ajung să folosească manipularea pentru a obține ceea ce își doresc, având dificultăți în gestionarea regulilor și limitelor.
Aspectele cheie ale părintelui meduză:
- libertate oferită copiilor;
- absența regulilor și limitelor;
- permisivitate;
- cedarea în fața cerințelor și solicitărilor copiilor.
Copiii crescuţi de astfel de părinţi par la prima vedere că sunt încrezători în forţele proprii, dar fără reguli stricte şi direcţii, au performanţe sociale şi academice slabe. Specialiştii spun că părinţii trebuie să menţină un echilibru sănătos. Cei cărora le lipseşte disciplina nu sunt dispuşi să urmeze regulile, motiv pentru care riscă să consume droguri şi alcool.
Add Comment