Discuțiile despre educația sexuală și reproducere sunt adesea controversate, multe persoane temându-se că dacă vor începe să le povestească astfel de lucruri copiilor, vor deschide o cutie a Pandorei care nu va face decât să le stimuleze interesul pentru începerea cât mai timpurie a vieții sexuale.

Studiile au demonstrat că cu cât discutăm mai devreme cu copiii despre aspecte ale sănătății sexuale, cu atât scade numărul de sarcini la fetele sub 18 ani, dar și incidența infecțiilor cu transmitere sexuală. A discuta despre sănătatea sexuală și reproductivă nu înseamnă a discuta doar despre sex. Sunt multe aspecte care sunt importante pentru copii, cum ar fi să-i învățăm despre pubertate, când apare, cum se manifestă sau să-i învățăm cum se pot proteja împotriva unor posibili abuzatori.

Psihologii consideră că deja la 3 ani copilul are primele semne de dezvoltare a personalității. De aceea, se consideră că aceasta vârstă e cea mai potrivită pentru a începe discuțiile despre sex:

• 3-4 ani –  în această perioadă copiii manifestă interes față de diferențele între fetițe și băieți. Puteţi să explicați simplu diferenţa că băieții au penis, iar fetițele au vagin. Le spunem că despre aceste lucruri nu se vorbește în public, ci doar cu persoanele apropiate, deoarece sunt intime (pentru că acel loc este doar al lui/ei).
• 5-6 ani – putem să le povestim că mamele au în burtă uter unde crește copilul până e gata să se nască și că o celulă mică a tatălui se întâlnește cu o celulă a mamei şi ele dau naştere bebeluşului.
• 7-10 ani – mulţi deja știu cum apar bebelușii de la prieteni. Acum ei sunt interesați cum funcționează organele sexuale. Părintele trebuie să explice clar și corect, numind pe nume organele sexuale. Aproape pe la vârsta de 10 ani este bine să vorbiți despre pubertate, despre abuz sexual, despre menstruație sau poluție.
• 11-12 ani – explicați tânărului despre schimbările hormonale, despre dezvoltarea organelor sexuale feminine și masculine, despre sex, graviditate, viol, BST etc. Discuția are atât scopul de clarificare, cât și cel de liniștire. Explicaţi-i că furtuna hormonală (care nu se vede), poate să fie însoțită de fluctuația de dispoziție, de nemulțumire, de frică, neliniște, accese de impulsivitate. Ajutaţi copilul să accepte imaginea proprie corporală, schimbările fiziologice care se petrec în această perioadă – creșterea sânilor, apariția menstruației, schimbarea vocii la băieți, apariția pilozității, a bărbii etc.
• 13-18 ani – conștientizează propria sexualitate și se simte stânjenit în prezența părinților. Acum este cel mai potrivit moment să discutați despre primul act sexual, despre sarcină, mijloace de protecție. Tânărul este martorul relațiilor voastre – dacă există dragoste, el va avea un model de relații construit pe dragoste, încredere, susținere, afecțiune, dacă există certuri, violență, el va avea un model de relații bazate pe frică, abuz, distanță, ură.

În momentul în care discutăm cu copiii noștri, trebuie să folosim corect denumirile organelor sexuale, să nu ignorăm întrebările copiilor despre sex, să acceptăm că explorarea propriului corp de către copiii mici e naturală, să cunoaștem transformările fizice și hormonale de la pubertate, să fim deschiși și sinceri.

Un copil informat corect va creşte armonios, va şti să depăşească stereotipurile sociale şi va fi responsabil de propriile acțiuni.

Sursă:

Nambambi, N. M., & Mufune, P. (2011). What is talked about when parents discuss sex with children: family based sex education in Windhoek, Namibia. African journal of reproductive health, 15(4), 120-125.

Wilson, E. K., Dalberth, B. T., Koo, H. P., & Gard, J. C. (2010). Parents’ perspectives on talking to preteenage children about sex. Perspectives on Sexual and Reproductive health, 42(1), 56-63.