La începutul fiecărui an, suntem adesea motivați de dorința de a ne atinge noi obiective și de a începe noi provocări. Acest moment este marcat, de obicei, de hotărâri pentru schimbare și de planuri noi. Însă, în ciuda entuziasmului inițial, menținerea motivației pe termen lung devine o luptă constantă, deoarece aceasta poate fluctua în funcție de numeroși factori.

În această perioadă, abordarea unei tehnici eficiente pentru stimularea motivației este esențială pentru a transforma intențiile în acțiuni concrete. În acest context, motivația nu reprezintă doar un impuls temporar, ci o resursă continuă care ne susține pe parcursul întregului an.

Ce este motivația?

Motivația este procesul care determină și susține acțiunile noastre pentru a atinge un anumit obiectiv. Aceasta poate fi internă (intrinsecă), atunci când acțiunile noastre sunt ghidate de dorința de a îndeplini o activitate pentru satisfacția personală, sau externă (extrinsecă), când suntem motivați de recompense exterioare, precum bani, statut sau apreciere. În general, motivația intrinsecă este asociată cu un angajament mai mare față de sarcinile pe termen lung și cu o satisfacție mai profundă.

Motivația este esențială pentru succesul personal și profesional. De exemplu, fără motivație, putem deveni ușor distrasți sau neputincioși în fața dificultăților. De aceea, este important să înțelegem cum să o stimulăm și să o menținem activă în viața noastră, mai ales în momentele în care este mai greu să ne concentrăm asupra obiectivelor.

Motivația la început de an

La începutul fiecărui an, există o presiune socială și personală de a stabili noi rezoluții, de a începe noi proiecte și de a deveni o versiune mai bună a noastră. Aceasta poate reprezenta un moment de reînnoire și de energie, dar și de capcane psihologice, cum ar fi așteptările nerealiste sau frica de eșec. De obicei, motivația este la un nivel ridicat, însă este posibil ca pe parcursul anului, aceasta să scadă treptat, pe măsură ce obstacolele, procrastinarea și alte distrageri intervin.

Cum putem stimula motivația la început de an?

Un prim pas este stabilirea unor obiective clare și realizabile, care să fie divizate în pași mai mici și mai ușor de abordat. Cercetările sugerează că obiectivele specifice și măsurabile sunt mai eficiente în menținerea motivației decât scopurile vagi, cum ar fi „să fiu mai bun” sau „să fiu mai organizat”.

De exemplu, un studiu realizat de Locke și Latham (2002) a demonstrat că obiectivele specifice, provocatoare și bine definite sunt legate de o performanță semnificativ mai bună decât obiectivele vagi sau mai ușor de atins. De asemenea, motivația intrinsecă, care provine din satisfacția personală obținută prin realizarea unei activități, este mult mai puternică și de durată decât motivația extrinsecă.

Psihologia motivației a fost studiată de-a lungul anilor, iar mai multe teorii au fost propuse pentru a explica modul în care oamenii sunt motivați să acționeze. Printre cele mai influente teorii se numără:

1. Teoria Auto-Determinării: Această teorie, dezvoltată de Deci și Ryan (1985), subliniază importanța satisfacerii a trei nevoi fundamentale pentru a stimula motivația intrinsecă: autonomia (sensul de control asupra acțiunilor proprii), competența (sentimentul de a avea abilități și de a reuși) și relaționarea (nevoia de a simți conexiune cu ceilalți). Atunci când aceste nevoi sunt îndeplinite, motivația intrinsecă este stimulată și performanțele sunt îmbunătățite.
2. Teoria Așteptărilor: Propusă de Vroom (1964), teoria așteptărilor sugerează că oamenii sunt motivați să acționeze într-un anumit mod pe baza probabilității ca acțiunile lor să ducă la un rezultat dorit. Astfel, dacă credem că efortul nostru va conduce la succes, atunci suntem mai motivați să investim acel efort.
3. Modelul lui Maslow al Ierarhiei Nevoilor: Abraham Maslow (1943) a propus că motivația umană este condusă de nevoi ierarhizate. La baza ierarhiei se află nevoile fiziologice fundamentale, iar la vârf se află auto-realizarea, care reprezintă dorința de a deveni cel mai bun în domeniul în care activăm. Potrivit acestei teorii, doar atunci când nevoile fundamentale sunt satisfăcute, putem să ne concentrăm pe obiectivele mai importante.

Cum ne putem crește și menține motivația?

1. Stabilirea de obiective SMART: Aceste obiective trebuie să fie specifice, măsurabile, accesibile, relevante și limitate în timp. De exemplu, în loc de „vreau să citesc mai mult”, un obiectiv SMART ar fi „voi citi 30 de minute pe zi, cinci zile pe săptămână, timp de o lună”.
2. Crearea unui obicei: Conform cercetărilor lui Charles Duhigg (2012), transformarea unei acțiuni dorite într-un obicei poate face motivația mai puțin dependentă de starea noastră mentală sau de circumstanțele externe. Acest lucru se poate realiza prin repetarea constantă a unei activități și prin utilizarea unui „declanșator” specific (de exemplu, să citești imediat după ce termini de mâncat).
3. Autorecompensarea: Studiile sugerează că recompensarea micilor realizări poate ajuta la menținerea motivației. De aceea, ține cont să te recompensezi după ce atingi un obiectiv pe care ți l-ai propus.
4. Sprijinul celorlalți: Un alt factor important în menținerea motivației este suportul social. Cercetările din domeniul psihologiei sociale arată că a lucra alături de o persoană care te susține poate crește semnificativ motivația și poate facilita atingerea obiectivelor (Cohen & Wills, 1985).

Motivația este esențială pentru atingerea succesului și performanței, iar începerea unui nou an poate fi un moment excelent pentru a evalua și stimula motivația. Deși fluctuează în timp, motivația poate fi menținută și stimulată prin stabilirea unor obiective clare, prin identificarea valorilor personale și prin aplicarea unor tehnici specifice. Dacă reușim să cultivăm o motivație intrinsecă puternică și să ne păstrăm focusul pe termen lung, putem depăși obstacolele și putem obține succesul dorit, indiferent de circumstanțele externe.

Surse:

1. Locke, E. A., & Latham, G. P. (2002). Building a practically useful theory of goal setting and task motivation. American Psychologist, 57(9), 705-717.
2. Deci, E. L., & Ryan, R. M. (1985). Intrinsic motivation and self-determination in human behavior. Springer Science & Business Media.
3. Maslow, A. H. (1943). A theory of human motivation. Psychological Review, 50(4), 370-396.
4. Duhigg, C. (2012). The Power of Habit: Why We Do What We Do in Life and Business. Random House.
5. Cohen, S., & Wills, T. A. (1985). Stress, social support, and the buffering hypothesis. Psychological Bulletin, 98(2), 310-357.