Cu cât iubești mai mult greșelile, cu atât creierul tău va crește mai mult
Oamenii sunt mult prea speriați de eșec și de greșeli – ceea ce îi împiedică să încerce noi provocări. Știința arată că această teamă este în realitate una irațională, deoarece greșelile sunt uimitoare pentru creier! Scanările cerebrale arată că, de fapt, creierul nostru se dezvoltă mai mult atunci când facem greșeli – pentru că acest lucru se asociază cu intrarea pe un nou teritoriu.
O metodă de înregistrare a activității electrice a creierului
Celulele cerebrale comunică între ele cu ajutorul electricității. O parte din această activitate electrică se deplasează de la celulele creierului către exteriorul capului. Pe parcurs, trece prin țesutul cerebral, prin craniu și prin piele. Prin utilizarea unor senzori speciali numiți electrozi, putem înregistra această activitate, iar această metodă se numește electroencefalografie (EEG).
EEG ne permite să studiem activitatea cerebrală în timp ce oamenii efectuează diferite sarcini. Creierul nu se oprește niciodată din lucru, chiar și atunci când dormim, și astfel produce în mod constant acest proces. Prin observarea acestor unde cerebrale electrice, este posibil să vedem multe despre ceea ce se întâmplă în creier. Putem vedea dacă oamenii s-au trezit sau dorm, dacă sunt relaxați sau concentrați, sau dacă tocmai au făcut o eroare.
Astfel, prin studiile realizate în laborator, s-a identificat activitatea cerebrală legată de erori, dând subiecților o sarcină foarte dificilă, în care este posibil să facă multe greșeli. De exemplu, persoanei i se poate cere să apese rapid o anumită tastă de pe tastatură atunci când o săgeată afișată în centrul ecranului este orientată spre stânga sau spre dreapta, iar în același timp, în jurul ei fiind înconjurată de multe săgeți care îi distrag atenția și care arată în direcția opusă. Ori de câte ori persoana face o eroare, apare un tipar special de activitate cerebrală: o activitate electrică negativă, care este mai puternică în partea superioară a capului. Deoarece această activitate electrică este încărcată negativ și este asociată cu comiterea de erori, se numește negativitate legată de eroare (ERN – Error-related negativity).
Cum ne ajută erorile să ne ajustăm comportamentul și să învățăm?
Numeroase studii științifice au constatat că, după ce facem o greșeală, răspundem mai încet la următoarea sarcină. Acest lucru s-ar putea datora faptului că, creierul încearcă să își acorde mai mult timp, pentru a evita să facă din nou aceeași greșeală. Cu cât este mai puternic ERN-ul (Error-related negativity) după o eroare, cu atât mai lent tinde să fie răspunsul în sarcina următoare.
Unele persoane au un ERN mai mare decât altele. Acest lucru înseamnă că aceste persoane sunt mai sensibile la comiterea de erori și învață mai mult din greșelile lor? Unele studii par să susțină această idee. De exemplu, s-a constatat că un ERN mai puternic a fost asociat cu performanțe școlare mai bune. În studiul lor, cercetătorii au măsurat activitatea cerebrală a studenților universitari și au constatat că studenții care aveau un ERN mai mare aveau, de asemenea, tendința de a avea note mai bune. Cu toate acestea, existența unei ERN puternice nu este neapărat întotdeauna un lucru bun. Persoanele care sunt mai anxioase tind să aibă ERN-uri mai puternice, iar răspunsurile cerebrale foarte puternice la erori sunt asociate cu o mai mare distractibilitate decât cu o mai bună concentrare. Dacă ERN arată reacția și răspunsul creierului la erori, atunci un ERN foarte puternic ar putea fi o reacție exagerată a creierului, fiind mai afectat și alarmat de comiterea unei greșeli decât este necesar.
Concluzie
Să faci greșeli poate fi enervant și frustrant uneori. Cu toate acestea, este, de asemenea, foarte important pentru noi să învățăm din greșelile noastre, astfel încât să ne putem corecta răspunsurile și să facem lucrurile diferit data viitoare când ne aflăm în aceeași situație. Creierul este foarte sensibil la greșeli și produce un tip specific de activitate electrică atunci când facem greșeli, numit ERN.
Acest semnal de eroare:
(1) apare înainte de a fi conștienți de greșeala noastră;
(2) devine mai puternic pe măsură ce înaintăm în vârstă; și
(3) poate prezice cât de bine ne vom descurca la școală sau la universitate.
Terapia cu Neurofeedback poate contribui într-o foarte mare măsură în această direcție, prin îmbunătățirea capacității de concentre mentală și gândire logică, la conștientizarea și prelucrarea detaliilor dar mai ales, la înlăturarea deficitului atențional care ar putea fi sursa multor greșeli din viața de zi cu zi.
Bibliografie
[1] Tamnes, C. K., Walhovd, K. B., Torstveit, M., Sells, V. T., and Fjell, A. M. 2013. Performance monitoring in children and adolescents: a review of developmental changes in the error-related negativity and brain maturation. Dev. Cogn. Neurosci. 6:1–13. doi: 10.1016/j.dcn.2013.05.001
[2] Cavanagh, J. F., and Frank, M. J. 2014. Frontal theta as a mechanism for cognitive control. Trends Cogn. Sci. 18:414–21. doi: 10.1016/j.tics.2014.04.012
[3] Overbye, K., Walhovd, K. B., Paus, T., Fjell, A. M., Huster, R. J., and Tamnes, C. K. 2019. Error processing in the adolescent brain: Age-related differences in electrophysiology, behavioral adaptation, and brain morphology. Dev. Cogn. Neurosci. 38:100665. doi: 10.1016/j.dcn.2019.100665
[4] Hirsh, J. B., and Inzlicht, M. 2010. Error-related negativity predicts academic performance. Psychophysiology 47:192–6. doi: 10.1111/j.1469-8986.2009.00877.x
[5] Hajcak, G. 2012. What we’ve learned from mistakes: insights from error-related brain activity. Curr. Direct. Psychol. Sci. 21:101–6. doi: 10.1177/0963721412436809
[6] Amlien, I. K., Fjell, A. M., Tamnes, C. K., Grydeland, H., Krogsrud, S. K., Chaplin, T. A., et al. 2016. Organizing principles of human cortical development—thickness and area from 4 to 30 years: insights from comparative primate neuroanatomy. Cereb. Cortex 26:257–67. doi: 10.1093/cercor/bhu214
Add Comment