În timp ce tulburarea din spectrul autismului (ASD) este caracterizată prin tulburări de comunicare, anomalii sociale și comportamente stereotipe, mai multe comorbidități medicale sunt observate la persoanele cu autism. Dintre acestea, anomaliile gastrointestinale sunt de interes deosebit, având în vedere prevalența raportată și corelarea lor cu severitatea anomaliilor comportamentale de bază legate de autism.

De fapt, 7 din cei 11 copii pe care Leo Kanner i-a prezentat în articolul său de referință care definește „autismul infantil” sunt descriși ca având probleme de alimentație/hrănire, susținând o asociere timpurie a TSA cu problemele gastrointestinale. Dintre acestea, cele raportate la subgrupurile de indivizi autiști, cele mai frecvente sunt constipația cronică, diareea și durerea abdominală.

Examinarea modului în care tulburările GI afectează creierul și comportamentul în autism poate dezvălui ținte promițătoare pentru dezvoltarea diagnosticului biomolecular și a terapiei pentru TSA.

Având în vedere utilizarea pe scară largă a dietelor de excludere, a probioticelor și a tratamentelor cu antibiotice de către persoanele cu autism, este necesară o mai bună înțelegere a rolului microbiotei intestinale asupra imunității, metabolismului și comportamentului pentru a facilita stabilirea unor linii directoare adecvate pentru tratamentul autismului. și să promoveze dezvoltarea unor terapii noi și tratabile pentru TSA.

Cercetătorii explorează legăturile dintre microorganismele din intestinul uman și tulburările de neurodezvoltare, în speranța de a accelera diagnosticul și tratamentul.

„Există o creștere uriașă a incidenței la nivel mondial”, a spus Profesorul Alessio Fasano gastroenterolog la Spitalul General Massachusetts din SUA, care bănuiește că mai multe criterii de diagnostic au contribuit la creșterea raportată a cazurilor.

El crede că ar putea fi posibilă tratarea unor trăsături comportamentale autiste prin restabilirea echilibrului în ecosistemul nenumăratelor microorganisme din intestinul uman – adesea denumit microbiom.

„Există dovezi bune prin care comunicarea dintre intestin și creier influențează multe afecțiuni neurologice, inclusiv autismul”, a spus Fasano. „Se include posibilitatea ca tratamentele pe bază de microbi intestinali să fie utile ca abordare terapeutică sigură pentru tulburare”.

Terapia Neurofeedback pentru persoanele cu tulburare din spectrul autist reglează impulsivitatea, atenția și hiperactivitatea, prin obținerea unui echilibru optim între undele cerebrale lente și cele rapide. Mai mult, antrenamentul cu neurofeedback poate reduce sau, în unele cazuri, poate elimina complet simptomele concomitente care provin din afecțiuni secundare, cum ar fi ADHD, anxietatea, depresia și tulburările de procesare a limbajului.

Surse : Horizon research and innovation magazine Probleme gastrointestinale în tulburarea spectrului autist – Gastrointestinal Issues in Autism Spectrum Disorder Hsiao, Elaine Y PhD