O persoană care a suferit un traumatism psiho-emoțional poate recurge în mod inconstient la o fugă sau la o evadare din realitatea dificil de acceptat. Termenul pentru această separare de realitate este disocierea. Ea apare imediat după traumă și se poate manifesta prin:

• incapacitatea de a-și aminti detalii personale importante, care uneori duc la abandonarea domiciliului și la găsirea unei noi identități
• senzația de a privi dincolo de propriul corp sau viață
• identitate dublă sau multiplă

Cauză: Disocierea apare de obicei ca răspuns la evenimente traumatice și reprezintă un mecanism de apărare dezadaptativ care elimină amintirile traumatice din câmpul conștient.

Factor de risc:

• trauma:
• abuz psihic, fizic sau sexual, abuz prelungit în copilărie sau adolescență, dezastre naturale, violență/tortură, război, răpire, moartea celor dragi
• anumite trăsături de personalitate (persoana tinde să evite sau să nege situatiile dificile)
• consumul de droguri recreative

Disocierea, o dată considerată a fi rară, este la fel de frecventă ca anxietatea și depresia, dar este subdiagnosticată.

Simptome:

• starea de spirit melancolică
• atacuri de panica
• atenție și concentrare afectate, amnezie (amnezie a unor perioade, evenimente sau persoane specifice), dificultăți de reamintire a informațiilor personale, flashback-uri
• sentimente de posesie sau percepție care pot fi confundate cu halucinații
• confuzie de identitate (nu-mi amintesc cine ești) sau schimbare de identitate (simți că te comporți ca o altă persoană)
• depersonalizare (a te simți detașat de tine și de emoțiile tale, ca și cum ți-ai privi corpul din exterior)
• derealizare (deconectare de oameni și locuri familiare, senzație de parcă ar fi străini, percepție distorsionată asupra oamenilor și obiectelor din mediu).

Perioadele stresante pot agrava simptomele.

Presupunerea care stă la baza Neurofeedback-ului este că traumele sunt codificate în rețelele funcționale ale creierului nu numai ca amintiri, ci și în aspectele lor fiziologice (Othmer și Othmer, 2020).

Prin neuroplasticitate (Schwartz și Begley, 2003), Neurofeedback-ul vizează restaurarea sistemică a capacității de a trăi dintr-o stare calmă, relaxată și bine controlată.

Sursa: Infra low frequency Neurofeedback training for trauma recovery. Hanno W. Kirk, Monica Geers Dahl