Prejudecățile reprezintă atitudini sau convingeri negative față de membri ai unui anumit grup social. Acestea pot influența profund comportamentul și interacțiunile dintre oameni, în special față de cei percepuți ca fiind diferiți. Prejudecățile sunt adesea inconștiente și se pot manifesta fără ca persoana să fie conștientă de efectele lor. Caracteristicile comune ale prejudecăților includ sentimente negative, credințe stereotipice și tendința de a discrimina membrii grupului vizat. În societate, prejudecățile apar adesea pe baza rasei, sexului, religiei, culturii sau statutului social.

Studiul prejudecăților este esențial, deoarece acestea afectează dezvoltarea personală, relațiile interpersonale și coeziunea socială. În acest context, prevenirea și reducerea prejudecăților reprezintă obiective majore în psihologia socială aplicată, educație și politici publice.

Tipuri de prejudecăți

Prejudecățile pot fi clasificate în mai multe tipuri, inclusiv:

• Ageism: Credința că o persoană este „prea tânără” sau „prea bătrână” pentru un anumit rol sau activitate.
• Classism: Judecăți negative bazate pe venitul sau statutul social al unei persoane.
• Homofobie: Frică, disconfort sau ostilitate față de persoanele LGBTQ+.
• Naționalism: Credința că interesele propriei națiuni sunt mai importante decât ale altora.
• Rasism: Disconfort, frică sau ură față de membrii unei anumite rase sau etnii, manifestat adesea sistemic.
• Prejudecăți religioase: Sentimente negative față de cineva pe baza credințelor religioase.
• Sexism: Stereotipuri și credințe negative bazate pe sex sau gen.
• Xenofobie: Frica sau respingerea persoanelor percepute ca „străine” sau „diferențiate”.

Stereotipuri și relația lor cu prejudecățile

Stereotipurile reprezintă percepții simplificate și fixe asupra unui grup, adesea inexacte și bazate pe presupuneri. Acestea contribuie la formarea prejudecăților și pot genera sentimente și comportamente negative față de indivizii din grupul respectiv. Exemple de stereotipuri includ:

• De gen: „Doar fetele poartă rochii”, „Băieții trebuie să se joace cu mașinuțe”.
• Rasiale: „Persoanele de culoare sunt bune la baschet”, „Albii nu știu să danseze”, „Asiaticii sunt buni la matematică”.

Studiile arată că oamenii care nu tolerează ambiguitatea au tendința să facă generalizări despre ceilalți, ceea ce poate duce la judecăți și acțiuni dăunătoare (Devine, 1989; Hodge et al., 2008; Trytten et al., 2012).

Prejudecățile și impactul lor

Prejudecățile sunt atitudini negative față de indivizi bazate exclusiv pe apartenența lor la un grup social. Acestea pot fi explicite, când sunt conștient exprimate, sau implicite, când sunt inconștiente și măsurate prin teste psihologice, precum Implicit Association Test (IAT) (Greenwald et al., 1998; 2002). Prejudecățile influențează alocarea resurselor, interacțiunile sociale și oportunitățile educaționale sau profesionale.

În educație, stereotipurile și prejudecățile se manifestă astfel:

1. Așteptările profesorilor: Elevii pot fi evaluați diferit în funcție de gen, etnie sau statut economic.
2. Interacțiuni sociale: Grupuri de elevi percepute ca „superioare” sau „inferioare” pot crea discriminare și bullying.
3. Politici și evaluări academice: Alegerea domeniului de studiu sau evaluarea performanțelor poate fi influențată de stereotipuri.

Impactul asupra elevilor include scăderea încrederii în sine, stres academic, marginalizare socială și dificultăți în dezvoltarea identității și a abilităților sociale.

Formarea prejudecăților

Gordon Allport (1954) susține că prejudecățile sunt dobândite precoce, prin observația normelor și atitudinilor părinților și a grupurilor de referință. Atașamentul la grupuri proprii și percepția amenințării din partea altor grupuri contribuie la întărirea prejudecăților (Allen, 1950; Katz, 1991). Prejudecățile subtile pot fi mai dificil de identificat și sunt mai normalizate (Meertens & Pettigrew, 1997; Simeoni, 2005). Evenimentele naționale sau globale pot intensifica prejudecățile, de exemplu creșterea discriminării față de anumite grupuri etnice sau religioase după atacurile teroriste din 2001 sau în contextul pandemiei COVID-19 (Kushner, 2020; Gover et al., 2020; Ruisch & Ferguson, 2023).

Intervenții pentru reducerea prejudecăților

Studiile recente au demonstrat că prejudecățile pot fi reduse prin intervenții structurate, care includ:

• Programe educaționale: Informarea despre diversitate și empatie interculturală.
• Expunerea la experiențe directe: Activități de interacțiune între grupuri diferite.
• Tehnologii inovatoare: Realitatea virtuală pentru experimentarea perspectivelor altor grupuri (Guo et al., 2023).
• Intervenții de laborator și de teren: Analizează eficiența schimbării atitudinilor în contexte reale (Hsieh et al., 2021).

Rezultatele arată că aceste intervenții au efecte moderate până la semnificative asupra atitudinilor față de grupurile minoritare și pot contribui la reducerea discriminării.

Toleranța și disprețul rațional

Conceptul de toleranță implică acceptarea diferențelor de credințe și practici cu care nu suntem de acord, fără a le suprima sau interfera coercitiv (Horton, 1996). Studiile arată că prejudecățile și intoleranța nu sunt întotdeauna corelate, iar toleranța activă poate facilita coeziunea socială și armonia intergrupuri (Verkuyten & Yogeeswaran, 2017).

Toleranța permite conviețuirea pacifică în societăți diverse, permițând oamenilor să-și păstreze propriile valori, în timp ce respectă dreptul altora de a-și urma propriile credințe și practici.

Concluzii și recomandări

Formarea stereotipurilor și prejudecăților este un fenomen complex, influențat de experiențele timpurii, structurile sociale și evenimentele culturale și politice. Intervențiile pentru reducerea prejudecăților trebuie să fie multifațetate, combinând educația, experiențele directe și abordările inovatoare.

Este esențial ca evaluarea programelor și politicilor să țină cont de eficiența reală a acestor intervenții și de contextul social în care se aplică. În paralel, promovarea toleranței active contribuie la gestionarea diferențelor culturale și la reducerea conflictelor intergrupuri.

Studiile viitoare ar trebui să exploreze combinații între reducerea prejudecăților și promovarea toleranței pentru a crea un cadru social echitabil, incluziv și armonios.

Bibliografie

Donaldson, S. I., Villalobos, J. P., & Cho, M. (2025). Following the science to understand how to reduce prejudice and its harmful consequences: A guide for evaluators and program planners. Evaluation and Program Planning, 110, 102556. https://doi.org/10.1016/j.evalprogplan.2025.102556

Tiwow, F., Suprandono, Y., & Simanjuntak, F. (2025). The impact of stereotypes and prejudices on student personality formation: A qualitative approach. East Asian Journal of Multidisciplinary Research, 4, 3159–3172. https://doi.org/10.55927/eajmr.v4i7.236

Verkuyten, M., Yogeeswaran, K., & Adelman, L. (2020). Toleration and prejudice-reduction: Two ways of improving intergroup relations. European journal of social psychology, 50(2), 239–255. https://doi.org/10.1002/ejsp.2624

https://www.verywellmind.com/what-is-prejudice-2795476

Stereotypes, Prejudice and Discrimination