Creșterea accelerată a accesului copiilor și adolescenților la dispozitive digitale a determinat intensificarea preocupărilor privind efectele expunerii la ecrane asupra dezvoltării cognitive, emoționale și fizice. Literatura recentă arată că, încă din copilăria timpurie, timpul petrecut în fața ecranelor poate interfera cu dezvoltarea funcțiilor executive – un set de procese cognitive esențiale pentru autoreglare și învățare. Prezentul articol sintetizează date empirice provenite din studii recente, incluzând un eșantion masiv din cohorta ABCD (n = 10.588), precum și dovezi din cercetările asupra preșcolarilor, pentru a clarifica modul în care utilizarea ecranelor, inclusiv deținerea și momentul achiziției unui smartphone, este asociată cu depresie, obezitate, tulburări de somn și diminuarea funcțiilor executive. Concluziile subliniază necesitatea unor politici educaționale și de sănătate publică adaptate vârstei, care să protejeze dezvoltarea optimă a copilului.
Studii
În ultimele două decenii, accesul rapid la tehnologie digitală a transformat profund mediul în care copiii cresc, învață și interacționează. Pentru un număr tot mai mare de copii, smartphone-ul și tableta devin instrumente omniprezente încă de la vârste foarte mici. Dacă există beneficii educaționale și oportunități digitale valoroase, literatura de specialitate sugerează, în paralel, riscuri semnificative pentru dezvoltarea funcțiilor executive (EF) – ansamblul de procese cognitive superioare implicate în planificare, control inhibitor, flexibilitate cognitivă și memorie de lucru.
Datele studiilor transversale și longitudinale arată că expunerea excesivă la ecrane poate contribui la:
– scăderea atenției și a capacității de inhibiție;
– dificultăți în autoreglare emoțională și comportamentală;
– întârzieri în dezvoltarea limbajului;
– probleme de somn;
– risc crescut de obezitate;
– accentuarea simptomelor depresive.
Aceste efecte se manifestă de la vârste foarte mici și pot influența pe termen lung performanța școlară, sănătatea mintală și relațiile sociale.
Funcțiile executive: rol și vulnerabilitate în copilărie
Funcțiile executive se dezvoltă intens în copilăria timpurie (3–6 ani) și continuă să se rafineze în adolescență. Cele trei componente principale sunt:
Memoria de lucru – menținerea și manipularea informațiilor.
Inhibiția comportamentală – controlul impulsurilor și filtrarea distragerilor.
Flexibilitatea cognitivă – schimbarea sarcinilor și adaptarea la reguli noi.
Aceste abilități sunt fundamentale pentru:
– învățare;
– rezolvarea problemelor;
– autoreglare emoțională;
– comportamentul social adecvat.
Din cauza dezvoltării incomplete a rețelelor prefrontale, copiii sunt deosebit de vulnerabili la factori perturbatori precum expunerea excesivă la ecrane, privarea de somn și sedentarismul.
Expunerea la ecrane în copilăria timpurie: date empirice
Studiul realizat de Lakicevic și colaboratorii (2025) pe un eșantion de 1.016 preșcolari (5–6 ani) a examinat riguros relația dintre timpul petrecut în fața ecranelor și performanța la teste standardizate de funcții executive (NEPSY-II, DCCS). Concluziile principale au fost:
Nivelul expunerii
Copiii petreceau în medie aproximativ 2 ore/zi în fața ecranelor.
Timpul pasiv (desene, videoclipuri) a fost semnificativ mai ridicat decât cel activ (jocuri interactive).
Efectele asupra funcțiilor executive
Rezultatele au evidențiat:
– corelații negative între timpul de ecran și flexibilitatea cognitivă (r = –0.07 până la –0.11);
– corelații negative între timpul de ecran și memoria de lucru verbală (r = –0.11 până la –0.17);
– asocieri negative între timpul pasiv și inhibiția comportamentală, deși mai slabe.
Aceste relații, deși modeste ca magnitudine, sunt consistente și indică un efect cumulativ al expunerii, mai ales în familiile în care timpul de ecran este semnificativ mai mare în weekend.
Expunerea la smartphone în preadolescență: riscuri asociate
Studiul ABCD (n = 10.588), unul dintre cele mai extinse studii longitudinale privind dezvoltarea neurocognitivă, oferă perspective suplimentare.
Deținerea smartphone-ului la 12 ani
Comparativ cu copiii care nu dețineau un smartphone, cei care îl aveau prezentau riscuri crescute pentru:
depresie (OR = 1.31);
obezitate (OR = 1.40);
somn insuficient (OR = 1.62).
Vârsta de achiziție
Cu cât smartphone-ul era achiziționat mai devreme, cu atât riscurile erau mai mari:
pentru fiecare an în minus la momentul achiziției, creștea riscul de obezitate (OR = 1.09)
și somn insuficient (OR = 1.08).
Achiziția recentă la 13 ani
Copiii care au primit recent un smartphone aveau:
probabilitate mai mare de psihopatologie clinică (OR = 1.57);
somn insuficient (OR = 1.50).
Aceste asocieri au fost detectate chiar și după controlul pentru starea bazală a sănătății mintale și a somnului.
Mecanisme explicative
Suprasolicitarea sistemelor de recompensă
Conținutul digital stimulează intens circuitele dopaminergice, diminuând capacitatea copiilor de a tolera frustrarea și de a-și controla impulsurile.
Interferență cu dezvoltarea corticală
Activitățile digitale pasive pot reduce timpul destinat jocului explorator, esențial pentru maturizarea cortexului prefrontal.
Perturbarea somnului
Lumina albastră și hiper-activarea cognitivă întârzie secreția melatoninei, afectând:
memoria de lucru;
consolidarea învățării;
reglarea emoțională.
Dislocarea activităților benefice
Timpul de ecran înlocuiește activități care susțin dezvoltarea funcțiilor executive:
– jocul liber;
– interacțiunile sociale;
– activitatea fizică;
– cititul;
– conversațiile părinte–copil.
Recomandări pentru părinți, educatori și decidenți
Pentru copiii sub 2 ani
evitarea totală a ecranelor, cu excepția videocall-urilor;
Pentru copiii 2–5 ani
maximum 1 oră/zi, doar conținut educațional;
co-vizionarea cu un adult.
Pentru copiii peste 6 ani
stabilirea unor intervale clare fără ecrane;
evitarea utilizării smartphone-ului înainte de culcare;
încurajarea sportului și a jocului fizic;
educarea privind autoreglarea utilizării digitale.
La nivel de politici publice
programe de alfabetizare digitală;
campanii de informare privind dezvoltarea creierului;
reglementări privind publicitatea adresată copiilor;
introducerea ghidurilor de utilizare în școli și grădinițe.
Datele științifice actuale arată că expunerea excesivă la ecrane, în special la vârste mici, poate fi asociată cu performanțe mai slabe ale funcțiilor executive și cu riscuri crescute pentru sănătatea fizică și emoțională. Deși utilizarea tehnologiei nu este în mod inerent dăunătoare, modul, cantitatea și contextul utilizării au un rol esențial. Intervențiile timpurii, limitarea ecranelor și promovarea activităților cognitive și fizice reprezintă strategii eficiente pentru a proteja dezvoltarea optimă a copiilor.
Bibliografie
Barzilay, R., Pimentel, S. D., Tran, K. T., Visoki, E., Pagliaccio, D., & Auerbach, R. P. (2025). Smartphone ownership, age of smartphone acquisition, and health outcomes in early adolescence. Pediatrics, e2025072941. https://doi.org/10.1542/peds.2025-072941
Lakicevic, N., Manojlovic, M., Chichinina, E., Drid, P., & Zinchenko, Y. (2025). Screen time exposure and executive functions in preschool children. Scientific reports, 15(1), 1839. https://doi.org/10.1038/s41598-024-79290-6
