
Îngrijirea unui copil mic poate fi copleșitoare pentru părinți. Stresul zilnic și epuizarea pot duce la pierderea răbdării, iar țipatul poate părea o reacție rapidă la aceste dificultăți. În plus, unii părinți nu sunt învățați tehnici eficiente de disciplină non-violentă, iar țipatul poate părea o metodă ușoară pentru a atrage atenția copilului. De asemenea, unii părinți, crescuți într-un mediu în care țipatul era normalizat, pot replica acest comportament fără să realizeze impactul negativ asupra copilului.
Consecințele țipatului asupra creierului copilului
Studiile au arătat că țipatul nu doar că este ineficient, dar poate afecta dezvoltarea creierului copilului pe termen lung. Potrivit lui Begley (1996), creierul unui copil este un amestec de neuroni care așteaptă să fie conectați în circuite. Experiențele din copilărie determină modul în care acești neuroni sunt utilizați și integrati în creier. Experiențele timpurii, inclusiv expunerea la stres, sunt extrem de importante pentru dezvoltarea sănătoasă a creierului.
Impactul negativ al tratamentului dur asupra copilului
Erickson et al. (1989) subliniază că tratamentele dure, cum ar fi țipatul sau abuzul, au un impact semnificativ asupra dezvoltării copiilor. Copiii abuzați au performanțe scăzute la testele IQ și prezintă probleme sociale și emoționale. De asemenea, aceștia manifestă agresivitate, ostilitate și lipsă de empatie față de ceilalți. Studiile au arătat că acești copii au o stimă de sine scăzută și dificultăți în a stabili relații sănătoase.
Trauma din copilărie și efectele asupra creierului
Perry et al. (1995) afirmă că traumele din copilărie afectează profund dezvoltarea creierului. Copiii care sunt expuși la traume și stres pot suferi modificări în funcționarea creierului, inclusiv în regiunile responsabile pentru gestionarea emoțiilor și comportamentului. Stările de hiperexcitare sau disociere pot duce la probleme neuropsihiatrice pe termen lung. Expunerea la țipete poate crește nivelul de stres al copilului și poate afecta sănătatea sa emoțională și fizică.
Agresiunea verbală are un impact semnificativ asupra dezvoltării creierului copilului. Studiile au arătat că chiar și abuzul verbal ușor poate reduce integritatea materiei albe din creier. Aceste schimbări afectează dezvoltarea limbajului și a abilităților cognitive ale copilului. Copiii expuși la țipete au dificultăți în procesarea informațiilor și în învățare.
Efectele țipatului asupra relației părinte-copil
Țipatul poate distruge comunicarea sănătoasă dintre părinte și copil. Crearea unui mediu de securitate și încredere este esențială pentru dezvoltarea unei relații pozitive. Când părintele țipă, copilul poate începe să se retragă emoțional și să evite să comunice deschis. Acest lucru poate face dificilă rezolvarea conflictelor sau a problemelor în viitor.
Emoțiile și impactul lor asupra creierului copilului
Beaudoin (2013) afirmă că emoțiile negative influențează fluxul de sânge din creier. În condiții de stres, creierul trimite mai mult sânge către regiunile responsabile cu reacțiile de „luptă sau fugă”. Astfel, capacitatea de a răspunde rațional scade, iar răspunsurile impulsive devin mai frecvente. Copiii care trăiesc într-un mediu stresant au acces mai redus la abilitățile lor de gândire analitică.
Concluzie: Importanța unui mediu calm pentru dezvoltarea copilului
Creierul unui copil este extrem de sensibil la stimuli externi, iar țipatul poate activa răspunsurile de „luptă sau fugă”. Expunerea prelungită la stres poate afecta dezvoltarea creierului și a abilităților cognitive ale copilului. În schimb, crearea unui mediu calm și sigur este esențială pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului. Comunicarea calmă și eficientă ajută copilul să învețe cum să își gestioneze emoțiile și să dezvolte relații sociale sănătoase. Pe termen lung, un mediu familial stabil și iubitor va contribui la succesul și echilibrul copilului în viață.
Bibliografie
Beaudoin, M. N. (2013). Boosting ALL Children’s Social and Emotional Brain Power. Corwin Press. – pagina 15
Begley, S. (1996). Your child’s brain. NEWSWEEK-AMERICAN EDITION-, 127, 54-57.
Erickson, M. F., Egeland, B., & Pianta, R. (1989). 20 The effects of maltreatment on the development of young children.
Perry, B. D., Pollard, R. A., Blakley, T. L., Baker, W. L., & Vigilante, D. (1995). Childhood trauma, the neurobiology of adaptation, and “use‐dependent” development of the brain: How “states” become “traits”. Infant mental health journal, 16(4), 271-291.
https://www.parintisipitici.ro/–tip-la-copilul-meu–ce-ii-faci-de-fapt-micutului-atunci-cand-strigi-la-el–efectele-psihologice-sunt-la-fel-de-nocive-ca-bataia_83.htmlhttps://www.psihologiiasi.ro/blogs/news/psiholog-iasi-consecintele-tipatului-la-copii
Add Comment