Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) este o tulburare afectivă neuropsihiatrică care se poate dezvolta după evenimente traumatice ale vieții. Terapia bazată pe expunere este în prezent unul dintre cele mai eficiente tratamente pentru PTSD. Cu toate acestea, expunerea la stimuli traumatici este atât de aversivă încât un număr semnificativ de pacienți renunță la terapie în timpul tratamentului. Printre diferitele încercări de a dezvolta terapii noi care ocolesc o astfel de aversiune, neurofeedback-ul este promițător.

Cu ajutorul Neurofeedback-ului, pacienții pot autoregla în mod inconștient activitatea creierului prin monitorizarea în timp real și feedback-ul semnalelor EEG. Cu metodele convenționale de neurofeedback, totuși, este dificil să induceți reprezentarea neuronală legată de traume specifice, deoarece feedback-ul se bazează pe semnalele neuronale mediate în anumite zone ale creierului.

Antrenamentul cu Neurofeedback a fost aplicat cu succes pentru a reduce răspunsurile la frică, induse fie de stimuli condiționați de frică, fie de stimuli fobici în rândul participanților non-clinici.

Neurofeedback-ul este o abordare alternativă promițătoare pentru a ameliora simptomele PTSD fără stres inutil. Neurofeedback-ul poate modula activitatea creierului prin monitorizarea în timp real și feedback-ul semnalelor EEG, care sunt utilizate pentru a autoregla funcțiile creierului. Activitatea cerebrală indusă în mod repetat de PTSD în timpul sesiunii de neurofeedback își poate schimba frecvența apariției spontane după terminarea ședinței. După cum este analizat în acest articol, neurofeedback-ul convențional reglează în principal semnalele medii EEG dintr-o anumită regiune a creierului într-un mod univariat: fie sunt reglate în sus sau în jos în funcție de activitatea medie a unei anumite regiuni.

Neurofeedback-ul EEG a fost efectuat pentru a modifica spectrul de putere al anumitor frecvențe de activitate filtrate. În conformitate cu cel pentru alte tulburări de anxietate Neurofeedback-ul EEG pentru PTSD este utilizat în principal pentru a regla puterea fie a undelor alfa singure, fie a undelor alfa și theta. Activitatea alfa este vizată deoarece este, în general, asociată cu o stare calmă, relaxantă. Pacienții cu PTSD au atât puterea scăzută, cât și frecvența accelerată a ritmului alfa.

Șase studii au fost concepute pentru a regla puterea ritmurilor alfa fie prin combinarea recompenselor cu unda alfa, fie prin desincronizare alfa. Antrenamentul alfa/theta a fost adoptat în trei studii. Într-unul dintre aceste studii, terapeuții au selectat un protocol de neurofeedback pentru a viza în mod specific modelele EEG dezadaptative specifice fiecărui individ. Probabil cea mai fiabilă dovadă empirică pentru succesul neurofeedback-ului EEG pentru PTSD a apărut dintr-un studiu, raportat mai sus, care a fost realizat în mod randomizat, controlat de liste de așteptare.

 În acest studiu, indivizii cu PTSD cronic din grupul de neurofeedback, în comparație cu grupul de control, au arătat o îmbunătățire semnificativă a simptomelor PTSD, precum și o îmbunătățire a capacităților de reglare a afectelor, măsurate prin inventarul capacităților de sine alterate.

Sursă:

Chiba, T., Kanazawa, T., Koizumi, A., Ide, K., Taschereau-Dumouchel, V., Boku, S., … & Kawato, M. (2019). Current status of neurofeedback for post-traumatic stress disorder: a systematic review and the possibility of decoded neurofeedback. Frontiers in human neuroscience, 13, 233.