Stima de sine: fundamentul pentru o viață echilibrată și împlinită

Ce este stima de sine?

Conceptul de stimă de sine este omniprezent în viața contemporană. Promovarea stimei de sine, precum și prevenirea stimei de sine scăzute, este percepută pe scară largă ca un obiectiv important.

Stima de sine se referă la evaluarea subiectivă a unui individ în ceea ce privește valoarea sa ca persoană., implicand sentimente de autoacceptare și respect de sine.

Un alt aspect al stimei de sine – în afară de nivelul său (adică scăzut vs. ridicat) – este gradul în care aceasta fluctuează ca răspuns la contingențe externe, cum ar fi experiențele de succes și eșec.

Stima de sine foarte contingentă este în general considerată dezadaptativă, deoarece sugerează că individul nu are un sentiment stabil, de bază, al propriei valori de sine. S-a constatat faptul că oamenii prezintă în general o stimă de sine sănătoasă, din adolescență până la vârsta adultă mijlocie, dar un studiu recent sugerează că stima de sine devine progresiv mai puțin contingentă, prezentând mai puține fluctuații pe termen scurt, pe măsură ce oamenii tranziteaza de la anii adolescenței la ai vieții adulte (Meier, Orth, Denissen, & Kühnel, 2011).

Modificări dramatice ale stimei de sine apar la vârsta adultă, dar acestea sunt de obicei asociate cu tranziții majore în viață, cum ar fi căsătoria, calitatea de părinte, pierderea locului de muncă sau promovare, intrarea la gimnaziu, liceu sau facultate (Basic Behavioral Basic Behavior Science Task Force of the NAMHC, 1996). Se presupune că aceste schimbări sunt legate de modificari în ceea ce privește sprijinul și acceptarea de către grupul de colegi sau de către soț/soție, sau modul în care este evaluată performanța unei persoane.

Cum putem crește stima de sine?

Se sugerează că aprecierea pozitivă din partea celorlalți, chiar dacă este doar temporară, este „intrarea” în adevărata schimbare a stimei de sine: Atunci când oamenii sunt acceptați și reafirmați de către ceilalți, ei resimt siguranță. Când sunt stimulați de către ceilalți, ei devin mai deschiși și mai puțin defensivi, iar autodeterminarea și stima lor de sine crește. Ca o consecință, stima lor de sine este întărită din interior. Schimbarea poate dura ceva timp după aprobarea socială și poate chiar să fie permanentă dacă nu există schimbări majore în viața individului. Dar, din nefericire, mediul social poate instiga atât la creșterea stimei de sine, cât și la scăderea acesteia.

Orth, U., & Robins, R. W. (2014). The development of self-esteem. Current directions in psychological science23(5), 381-387.

Bailey 2nd, J. A. (2003). The foundation of self-esteem. Journal of the National Medical Association95(5), 388.

Add Comment