Alcoolul este cea mai întâlnită adicție, fiind utilizat cu scopul de relaxare musculară și psihică. Însă, contrat motivelor pentru care este utilizat, relaxare și efectul dezinhibator sunt doar pe termen scurt, în timp ce, pe termen lung accentuează anxietate și, totodată, conduce la apariția sentimentelor de vinovăție și devalorizare.

    Etapele dependenței de alcool:

1. Etapa inițială

    Consumul de alcool nu mai apare doar în anumite contexte. Uneori, chiar ne surprindem că așteptăm un motiv pentru a bea, iar ideea de a consuma alcool ne îmbunătățește dispoziția. În această etapă apare și toleranța la alcool. Astfel, pentru a obține aceleași efecte trebuie să mărim cantitatea consumată. Apar proviziile de alcool în casă.

În această etapă, este posibilă oprirea prin abstinență totală și schimbarea atitudinii față de obiceiurile dobândite.

• Etapa a doua- Dependența fizică și mentală

       Apare consum de alcool în secret, sevraj (senzație de disconfort în lipsa alcoolului), scăderea libidoului și a activităților fizice, poftă de mâncare scăzută și neglijarea contactelor sociale.

• A treia etapă: Alcoolism

      Schimbări bruște de dispoziție, tulburări de memorie, dorința irezistibilă de a consuma alcool de dimineață, scăderea performanței cognitive, comportament imoral, atacuri de furie și agresivitate, pierderea simțului de responsabilitate (în mediul profesional, familial și social). Apar probleme în funcționarea organelor principale: ficat, stomac, rinichi, inimă. La nivel cerebral, celulele mor și, drept consecință, viteza de procesare a informațiilor scade. Dacă consumul nu este oprit, poate conduce la o degradare personală semnificativă.

     Negarea dependenței nu face decât să amâne intervenția terapeutică. Primul pas spre vindecare este admiterea si solicitarea ajutorului specializat.

    Rata de recădere este de aproximativ 70-80% în decursul primului an de la încetare. Astfel, prevenirea recăderilor a devenit un obiectiv provocator pentru specialiști.

    Utilizând Neurofeedback-ul, s-a constatat că:

• reducerea anxietății și a stresului asociate cu stadiile incipiente ale abstinenței a condus la scăderea recăderii.
• Lipsa controlului inhibitor reprezintă un factor de risc asupra comportamentului. În această idee. Astfel, ne propunem să îmbunătățim controlul inhibitor și procesarea recompensei.
• Un alt aspect întâlnit în dependența de alcool este sensibilitatea la indicii legați de alcool. Aceasta conduce, deseori, la un răspuns automat și persistă mult timp după încetarea comportamentului, iar depășirea ei conduce la menținerea abstinenței cu succes.