Internetul a devenit o prezență omniprezentă în viața noastră de zi cu zi, transformând modul în care comunicăm, accesăm informații și interacționăm cu lumea din jur. Statisticile arată că în medie, indivizii petrec aproximativ șapte ore în mediul online în fiecare zi. Impactul internetului asupra mai multor aspecte ale societății moderne este evident. Cu toate acestea, influența pe care o poate avea asupra structurii și funcționării creierului nostru rămâne un subiect central de investigație.

Înainte de apariția Internetului, numeroase studii au prezentat convingător faptul că structura creierului este adaptabilă în funcție de interacțiunea cu stimulii din mediul înconjurător. Această maleabilitate, cunoscută sub numele de neuroplasticitate, permite creierului să se adapteze la învățarea de noi abilități sau procese. S-a constatat faptul că creierul uman poate să-și reconfigureze arhitectura neuronală în urma experiențelor precum învățarea unei limbi străine, dezvoltarea de abilități motorii (ca jongleria) sau educația formală. Cu apariția pe scară largă a Internetului în întreaga lume, s-a deschis oportunitatea vastă pentru oameni de a învăța noi abilități și de a interacționa cu societatea, ceea ce ar putea, de asemenea, să influențeze modificările neuronale. De exemplu, chiar și simplele interacțiuni cu internetul prin intermediul ecranelor tactile ale smartphone-urilor pot avea un impact semnificativ asupra creierului, generând schimbări neurocognitive, prin modificări neuronale în regiunile corticale legate de procesarea senzorială și motorie a mâinii și a degetului mare.

Pe de altă parte, unele dovezi indică faptul că renunțarea la „lumea reală” în favoarea mediilor virtuale poate induce în mod similar modificări neurocognitive adverse.  În mod specific, cea mai mare parte a cercetărilor existente poate fi separată în domenii specifice, examinând modul în care internetul afectează:

a) Atenția – Sistemul educațional a început deja să perceapă efectele negative ale internetului asupra atenției copiilor, peste 85% dintre profesori susținând că „tehnologiile digitale de astăzi creează o generație ușor de distras”. Principala ipoteză privind modul în care internetul ne afectează capacitățile de atenție este reprezentată de hiperlinkurile, notificările și indicațiile care oferă un flux nelimitat de diferite forme de media digitală, încurajându-ne astfel să interacționăm cu mai multe intrări simultan, dar numai la un nivel superficial, într-un model comportamental denumit „multitasking mediatic”. Din punct de vedere structural, nivelurile ridicate de utilizare a internetului și a multitasking-ului mediatic intensiv sunt asociate cu scăderea materiei cenușii în regiunile prefrontale care, la rândul lor, se ocupă cu menținerea obiectivelor în fața distragerii atenției.

În plus, multitasking-ul mediatic în timpul copilăriei și adolescenței ar putea avea, de asemenea, un impact negativ asupra dezvoltării cognitive prin mijloace indirecte – prin reducerea implicării în activitățile academice și sociale, precum și prin interferența cu somnul sau prin reducerea oportunității de a se angaja în gândirea de tip creativă.

b) Memoria – De asemenea, s-a demonstrat că Internetul are potențialul de a diminua sau înlocui pe termen lung anumite aspecte ale memoriei, în special în ceea ce privește „memoria semantică” sau memoria faptelor. Un indiciu evident este legat de obiceiul de a căuta informații pe Internet, care poate influența procesele tradiționale de memorare. Capacitatea de a accesa informații online a condus la o tendință crescută de a-și aminti mai degrabă locul în care se pot regăsi acele informații decât faptele în sine, semnificând o creștere a dependenței de Internet în ceea ce privește recuperarea informațiilor necesare.

Este corect să observăm că fenomenul descris nu este specific Internetului în sine, ci mai degrabă reprezintă un exemplu al modului în care mediul online poate acționa ca o formă de memorie externă. Utilizarea acestor sisteme de memorie externe poate reduce abilitatea individului de a-și aminti detalii specifice ale informației stocate. Acest lucru se poate explica prin conceptul de „descărcare cognitivă”, unde indivizii alocă mai puține resurse cognitive pentru reținerea informațiilor, știind că acestea sunt disponibile pentru referințe ulterioare în mediul extern. Acest fenomen nu este specific Internetului, ci reprezintă o adaptare a modului în care oamenii utilizează tehnologia pentru a gestiona și accesa cunoștințele.

În concluzie. Internetul a schimbat modul în care gestionăm memoria, atenția și procesele cognitive. Utilizarea intensivă a Internetului ne face să ne bazăm mai mult pe memorie externă și poate afecta concentrarea noastră din cauza numeroșilor stimuli online. Este important să găsim un echilibru între utilizarea eficientă a Internetului și menținerea abilităților cognitive tradiționale pentru a prospera în era digitală a informației.

Bibliografie

Firth, J., Torous, J., Stubbs, B., Firth, J. A., Steiner, G. Z., Smith, L., Alvarez‐Jimenez, M., Gleeson, J., Vancampfort, D., Armitage, C. J., & Sarris, J. (2019). The “online brain”: How the Internet may be changing our cognition. World Psychiatry, 18(2), 119–129. https://doi.org/10.1002/wps.20617

Firth, J. A., Torous, J., & Firth, J. (2020). Exploring the impact of internet use on memory and attention processes. International Journal of Environmental Research and Public Health, 17(24), 9481. https://doi.org/10.3390/ijerph17249481

Brain health consequences of digital technology use. (2020). Dialogues in Clinical Neuroscience, 22(2), 179–187. https://doi.org/10.31887/dcns.2020.22.2/gsmall