Adolescența este o perioadă agitată, marcată de schimbări în plan fizic, emoțional, psihologic și social. În această perioadă a vieții, adolescenții încep să-și pună întrebări cu privire la locul și scopul lor în lume, precum și despre cine sunt și unde vor să ajungă. Acestia încep acum să se confrunte cu așteptări diverse de la părinți, profesori, prieteni și colegi. În plus, atunci când adolescenții nu se ridică la înălțimea așteptărilor lor, aceste așteptări pot fi greu de suportat și pot provoca sentimente de respingere și dezamăgire.
Adolescentul care suferă de depresie are tendința de a se izola de lume sau încetează să facă lucruri pe care înainte le făcea cu plăcere. Apare și lipsa poftei de mâncare, energie scăzută, probleme cu somnul, note scăzute și probleme de concentrare. Cauzele depresiei la adolescenți sunt în general sociale. Aceștia pot suferi de această afecțiune din cauza unui mediu școlar nefavorabil, a unei relații tensionate cu părinții lor, cu prietenii.
De obicei, adolescenții care suferă de depresie și anxietate își exprimă suferința. Comportamentele riscante, cum ar fi consumul de alcool, droguri, fumatul și absenteismul școlar, pot alerta părinții și profesorii despre problemele existente.
Depresia în adolescență poate determina dificultăți/ lipsa de motivație la școală, relații tensionate cu familia și prietenii, comportamente de evitare sau autodistructive, și poate crește riscul de abuz de substanțe sau gânduri suicidale.
Astfel de efecte ar putea apărea printr-o conexiune între depresie și comportamente periculoase, cum ar fi consumul de alcool și droguri sau fumatul. Copiii cu tulburări emoționale și de comportament, în general sunt mult mai înclinați să experimenteze consumul de substanțe și apar simptome precum euforie, apatie, agitație sau somnolență sau comă, vorbirea neclară și deficitul de atenție sau memorie.
Comportamentele riscante sunt destul de răspândite în rândul tinerilor. Datele din Sondajul de Supraveghere a Comportamentului de Risc al Tinerilor din 2020 indică faptul că mai mult de o treime dintre tinerii din clasele liceale fumează în prezent țigări, jumătate consumă alcool și mai mult de o pătrime consumă substanțe interzise. În plus, depresia poate crește riscul de apariție a sinuciderii în rândul adolescenților, la fel ca și la adulți. Conform datelor de la Youth Risk Behaviour Surveillance Survey, aproape 20% dintre tineri au încercat să se sinucidă în anul precedent.
În general, studiile arată că aproximativ 1 din 20 de adolescenți suferă în prezent de depresie, ceea ce sugerează că screening-ul de rutină pentru depresie are merite considerabile. Mai mulți cercetători au susținut, de asemenea, că depresia în adolescență este corelată cu traumele din copilărie. Evaluarea relației dintre depresie și rezultatele adverse este complicată de faptul că depresia este, de asemenea, corelată cu alți factori care cresc riscul de rezultate adverse, cum ar fi evenimentele din viață și abuzul.
Tratată, depresia la adolescenți poate însemna un episod unic, mai ales dacă a avut legătură cu un eveniment de viață negativ și nu există istoric familial încărcat. Acesta se poate și repeta de-a lungul vieții, astfel încât este important ca familia să fie conștientă de risc și să se intervină de la primele semne, pentru a preveni un nou episod cu risc de severitate.
Neurofeedback-ul ajuta persoanele depresive sa atinga un echilibru emotional functional, prin corectarea problemelor fundamentale emotionale cum ar fi lipsa de auto-apreciere, frica, lipsa poftei de viata, griji obsesive, plans facil, disperare, stima de sine scazuta, etc.
Neurofeedback-ul ajuta persoanele depresive sa revina la modelele sanatoase, imbunatatind calitatii vietii. Rezultatele sunt vizibile de la primele sesiuni si duc pana la micsorarea medicatiei si uneori chiar anularea ei.
Sursă:
Hallfors, D. D., Waller, M. W., Bauer, D., Ford, C. A., & Halpern, C. T. (2005). Which comes first in adolescence—sex and drugs or depression?. American journal of preventive medicine, 29(3).
Klomek, A. B., Marrocco, F., Kleinman, M., Schonfeld, I. S., & Gould, M. S. (2007). Bullying, depression, and suicidality in adolescents. Journal of the American Academy of Child & Adolescent Psychiatry, 46(1).
Maughan, B., Collishaw, S., & Stringaris, A. (2013). Depression in childhood and adolescence. Journal of the Canadian Academy of Child and Adolescent Psychiatry, 22(1).
Add Comment