Aspectele pozitive ale rețelelor sociale

Platformele de socializare pot oferi multe beneficii pentru sănătatea mintală a adolescenților, în special în ceea ce privește sprijinul social și autoexprimarea. Pentru mulți tineri, rețelele sociale reprezintă o modalitate de a se conecta cu persoane, atât local, cât și global. Aceste conexiuni pot oferi sprijin emoțional, pot reduce sentimentele de izolare și pot favoriza un sentiment de apartenență (Best, Manktelow & Taylor, 2014). Adolescenții care se confruntă cu provocări precum bullying-ul sau problemele de sănătate mintală pot găsi alinare în comunități online unde pot întâlni persoane care înțeleg experiențele lor. De exemplu, adolescenții care se confruntă cu a depresia sau anxietatea, pot participa la grupuri de suport online, obținând confort din a-și împărtăși poveștile și a primi sfaturi de la alții aflați în situații similare (Frison & Eggermont, 2015).

În ultimele două decenii, rețelele sociale au devenit o forță omniprezentă și dominantă în viața adolescenților. Cu platforme precum Facebook, Instagram, Snapchat și TikTok, rețelele sociale oferă tinerilor un spațiu pentru comunicare, autoexprimare și divertisment. Totuși, utilizarea pe scară largă a rețelelor sociale a stârnit îngrijorări cu privire la impactul lor asupra sănătății mintale a adolescenților. Există din ce în ce mai multe dovezi care sugerează că utilizarea excesivă ar putea fi legată de rezultate negative asupra sănătății mintale, cum ar fi anxietatea, depresia și stima de sine scăzută.

Aspectele negative

În ciuda aspectelor pozitive, efectele negative ale rețelelor sociale asupra sănătății mintale a adolescenților sunt o preocupare tot mai mare. Unul dintre cele mai semnificative riscuri asociate utilizării rețelelor sociale este potențialul de a agrava anxietatea și depresia. Cercetările indică faptul că timpul excesiv petrecut pe rețelele sociale este legat de creșterea sentimentelor de singurătate și izolare socială (Primack et al., 2017). Adolescenții care petrec mai mult timp pe rețelele sociale pot simți o deconectare față de lumea reală, înlocuind interacțiunile virtuale cu cele față în față, ceea ce poate duce la un sentiment de detașare emoțională și retragere din activitățile sociale (Kross et al., 2013).

De asemenea, rețelele sociale pot contribui la imaginea corporală negativă și la scăderea stimei de sine, în special în rândul adolescentelor. Teoria comparației sociale sugerează că indivizii tind să își evalueze propriile vieți pe baza imaginilor și stilurilor de viață pe care le văd la alții (Festinger, 1954). Pe rețelele sociale, unde sunt distribuite frecvent fotografii editate, adolescenții pot simți îngrijorare în comparație cu reprezentările idealizate ale frumuseții și succesului care domină aceste platforme. Acest fenomen a fost deosebit de îngrijorător în contextul imaginii corporale, cercetările arătând că utilizarea rețelelor sociale este asociată cu creșterea nemulțumirii față de corp, în special în raport cu conținutul bazat pe aparențe de pe platforme precum Instagram (Fardouly et al., 2015).

Un alt aspect îngrijorător al utilizării rețelelor sociale este cyberbullying-ul, care a devenit o problemă de mare amploare în rândul adolescenților. Studiile au arătat că adolescenții care experimentează cyberbullying sunt mai predispuși să sufere de depresie, anxietate și gânduri suicidare (Patchin & Hinduja, 2010). Conectivitatea constantă oferită de rețelele sociale poate face dificilă pentru victime evitarea bullying-ului, contribuind la un nivel sporit de stres și suferință.

Rolul rețelelor sociale în perturbarea somnului

Un alt factor important de luat în considerare atunci când examinăm impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale a adolescenților este efectul acestora asupra ritmurilor de somn. Adolescenții sunt cunoscuți pentru vulnerabilitatea lor la perturbările somnului, iar utilizarea rețelelor sociale poate agrava aceste probleme. Cercetările au arătat că adolescenții care utilizează rețelele sociale târziu noaptea au adesea o calitate a somnului mai scăzută și o durată mai scurtă a somnului, ceea ce poate afecta negativ dispoziția, funcționarea cognitivă și starea generală de bine (LeBourgeois et al., 2017). Lumina albastră emisă de ecrane, perturbă ritmurile circadiene naturale ale corpului, fiind mai greu pentru tineri să adormă (Harvard Health Publishing, 2020). Lipsa de somn, la rândul său, poate contribui la o serie de probleme de sănătate mintală, inclusiv iritabilitate, anxietate și depresie.

Strategii pentru atenuarea impactului negativ

Având în vedere utilizarea răspândită a rețelelor sociale în rândul adolescenților, este esențial să se dezvolte strategii pentru a atenua efectele lor negative asupra sănătății mintale. Una dintre cele mai eficiente modalități de a gestiona utilizarea rețelelor sociale este promovarea alfabetizării digitale și a gândirii critice. Adolescenții ar trebui învățați să recunoască pericolele potențiale ale rețelelor sociale, cum ar fi reprezentările nerealiste ale vieții, și să învețe să interacționeze cu conținutul online într-un mod care să promoveze bunăstarea. De exemplu, promovarea unei culturi a pozitivismului corporal și a autoacceptării poate ajuta la combaterea efectelor negative ale comparației sociale și ale nemulțumirii față de corp (Tiggemann & Slater, 2014).

Părinții și îngrijitorii joacă, de asemenea, un rol important în monitorizarea și gestionarea utilizării rețelelor sociale de către adolescenți. Stabilirea unor limite privind timpul petrecut în fața ecranelor, încurajarea interacțiunilor sociale față în față și promovarea unei comunicări deschise despre experiențele online pot ajuta la prevenirea utilizării excesive a rețelelor sociale și la reducerea riscului de rezultate negative asupra sănătății mintale. În plus, școlile pot oferi resurse și workshopuri pentru a educa atât elevii, cât și părinții cu privire la riscurile potențiale ale rețelelor sociale și la importanța echilibrării activităților online și offline.

Concluzie

Rețelele sociale au transformat indiscutabil modul în care adolescenții interacționează cu lumea, oferind atât efecte pozitive, cât și negative asupra sănătății lor mintale. Deși rețelele sociale pot oferi oportunități valoroase pentru conexiune socială și autoexprimare, ele pot contribui, de asemenea, la anxietate, depresie, scăderea stimei de sine și nemulțumire față de corp. Mai mult, problemele precum cyberbullying-ul și perturbările somnului adaugă complexitate relației dintre utilizarea rețelelor sociale și bunăstarea adolescentă. Pe măsură ce rețelele sociale continuă să fie o parte integrantă a vieții adolescenților, este crucial să dezvoltăm strategii care să promoveze utilizarea responsabilă, alfabetizarea digitală și sprijinul pentru sănătatea mintală. Prin înțelegerea atât a beneficiilor, cât și a riscurilor asociate cu rețelele sociale, putem ajuta adolescenții să navigheze în lumea digitală într-un mod care să sprijine rezultate pozitive pentru sănătatea lor mintală.

Surse:

Best, P., Manktelow, R., & Taylor, B. (2014). Online communication, social media, and adolescent well-being: A systematic narrative review. Journal of Adolescence, 39(3), 585-599.

Fardouly, J., Diedrichs, P. C., Vartanian, L. R., & Halliwell, E. (2015). Social comparisons on social media: The impact of Facebook on young women’s body image concerns and mood. Body Image, 13, 38-45.

Festinger, L. (1954). A theory of social comparison processes. Human Relations, 7(2), 117-140.

Frison, E., & Eggermont, S. (2015). The impact of daily stress on adolescents’ depressed mood: The role of social support and social interaction on Facebook. Computers in Human Behavior, 44, 139-148.

Harvard Health Publishing. (2020). Blue light and sleep. Retrieved from https://www.health.harvard.edu/

Kross, E., Verduyn, P., Demiralp, E., Park, J., Lee, D. S., & Jonides, J. (2013). Facebook use predicts declines in subjective well-being in young adults. PLOS ONE, 8(8), e69841.

LeBourgeois, M. K., Hale, L., Montgomery-Downs, H. E., & Buysse, D. J. (2017). Chronotype and sleep patterns in adolescents. Sleep Medicine Reviews, 31, 67-74.

Patchin, J. W., & Hinduja, S. (2010). Cyberbullying and self-esteem. Journal of School Health, 80(12), 614-621.

Primack, B. A., Shensa, A., Sidani, J. L., Whaite, E. W., Lin, L., Rosen, D., Colditz, J. B., Radovic, A., & Miller, E. (2017). Social media use and perceived emotional distress in a national sample of US adolescents. JAMA Pediatrics, 171(4), 327-335.

Tiggemann, M., & Slater, A. (2014). NetGirls: The Internet, Facebook, and body image concern in adolescent girls. International Journal of Eating Disorders, 47(6), 630-643.

Valkenburg, P. M., & Peter, J. (2013). Social consequences of the internet for adolescents: A decade of research. Current Directions in Psychological Science, 22(2), 62-67.