Sindromul Asperger este o tulburare de neurodezvoltare caracterizată prin dificultăți semnificative în interacțiunea socială și comunicarea nonverbală, împreună cu modele restrictive și repetitive de comportament și interese. Acest sindrom nu mai este recunoscut ca un diagnostic separat, deoarece se combină cu alte tulburări, pentru a forma tulburarea spectrului autist. S-a considerat a fi diferit de alte diagnostice care au fost îmbinate în TSA prin limbaj și inteligență relativ nedeteriorate.
Cauza exactă a sindromului Asperger este puțin înțeleasă. Deși are o ereditabilitate ridicată, genetica de bază nu a fost determinată în mod concludent ca fiind cauza acestui sindrom, însă, se crede că factorii de mediu joacă un rol important în formarea tulburării Asperger.
Ca tulburare generalizată de dezvoltare, sindromul Asperger se distinge printr-un model de simptome, mai degrabă decât un singur simptom. Se caracterizează prin:
- tulburări calitative în interacțiunea socială,
- modele stereotipe și restrânse de comportament, activități și interese
- absența întârzierilor semnificative clinic în dezvoltarea cognitivă sau întârzieri generale ale limbajului
- preocuparea intensă pentru un subiect îngust, vocabularul limitat, prozodia limitată și stângăcia fizică
- lipsa empatiei
- incapacitatea de a forma prietenii sau de a căuta plăceri și realizări împărtășite cu ceilalți
- lipsa interacțiunii sociale sau emoționale
- deficite în comportamente non-verbale, cum ar fi contactul vizual, expresiile faciale, posturile și gesturile.
Potrivit Psych Royal College of Psychiatrists și a numeroase studii, gestionarea sindromului Asperger implică mai multe terapii (terapia cognitive-comportamentală, terapia ocupațională, intervenția de comunicare social) care abordează simptomele de bază ale tulburării, printre care și antrenamentul cu Neurofeedback.
Prin ședințele de terapie Neurofeedback, care presupun reglarea activității creierului în zonele afectate, se reduce semnificativ simptomatologia, iar capacitatea funcțională a clientului va fi îmbunătățită. Vor fi observate modificări pozitive în gestionarea comportamentului și a stereotipiilor, o bună stabilitate emoțională, îmbunătățiri la nivelul comunicării sociale și dezvoltarea capacității de exprimare.
Sursa:
- Marc R. Woodbury, Smith Fred R. Volkmar – Asperger syndrome, Eur Child Adolesc Psychiatry 18:2-11 (2009).
- Tarazi FI si colab. – Asperger’s syndrome: diagnosis, comorbidity and therapy, Expert Rev. Neurother. 15(3), (2015).
Add Comment