În ultimele decenii, tatuajele au devenit una dintre cele mai răspândite forme de exprimare personală. Dacă în trecut acestea erau asociate frecvent cu grupurile marginalizate sau cu comportamente deviante, astăzi ele sunt întâlnite în toate categoriile sociale și reprezintă, pentru mulți oameni, o modalitate de a-și exprima identitatea, valorile, experiențele de viață sau apartenența culturală.
Interesul cercetătorilor pentru relația dintre tatuaje și psihologie a crescut considerabil, iar studiile recente încearcă să răspundă unei întrebări importante: există o legătură între tatuaje și anumite trăsături de personalitate?
Ce arată cercetările recente?
Un studiu publicat în revista Scientific Reports a încercat să afle dacă existența tatuajelor și gradul de acoperire a corpului cu tatuaje sunt asociate cu anumite trăsături de personalitate dezadaptative la adulți. Spre deosebire de cercetările anterioare, care comparau doar persoanele tatuate cu cele netatuate, acest studiu a evaluat și procentul din suprafața corporală acoperită de tatuaje, oferind o perspectivă mai nuanțată.
Personalitatea participanților a fost evaluată prin intermediul Inventarului de Personalitate pentru DSM-5 – Forma Scurtă (PID-5-BF), care măsoară cinci dimensiuni: afectivitate negativă, detașare, antagonism, dezinhibiție și psihotism.
Ce au descoperit cercetătorii?
Rezultatele sugerează că simpla prezență a unui tatuaj este asociată doar cu diferențe reduse în ceea ce privește impulsivitatea. În schimb, persoanele cu o suprafață corporală mai mare acoperită de tatuaje au prezentat scoruri ușor mai ridicate la două dimensiuni ale personalității:
- Antagonism – caracterizat prin ostilitate, lipsă de empatie și tendința spre conflicte interpersonale.
- Dezinhibiție – asociată cu impulsivitatea, asumarea riscurilor și dificultatea de a controla anumite comportamente.
Este important de subliniat că aceste asocieri sunt statistice și nu înseamnă că toate persoanele cu tatuaje prezintă aceste caracteristici.
Tatuajele pot reflecta experiențe de viață
O altă direcție importantă de cercetare a analizat legătura dintre modificările corporale și experiențele adverse din copilărie. Într-un studiu desfășurat pe un eșantion reprezentativ din Germania, cercetătorii au investigat relația dintre tatuaje, piercing-uri și istoricul de abuz sau neglijare.
Rezultatele au arătat că tatuajele și piercing-urile au fost mai frecvente în rândul persoanelor care au raportat experiențe de abuz emoțional, fizic sau sexual ori neglijare în copilărie. De asemenea, probabilitatea de a avea tatuaje sau piercing-uri a crescut odată cu severitatea experiențelor traumatice raportate.
Autorii sugerează că, pentru unele persoane, modificările corporale pot reprezenta o modalitate de exprimare a identității, de recâștigare a controlului asupra propriului corp sau de integrare simbolică a unor experiențe dificile de viață.
Tatuajele nu definesc personalitatea
Este esențial ca aceste rezultate să fie interpretate cu prudență. Studiile evidențiază existența unor asocieri statistice, nu relații de cauzalitate. Majoritatea persoanelor tatuate nu prezintă tulburări psihologice și nu pot fi caracterizate pe baza aspectului lor fizic.
În prezent, tatuajele sunt recunoscute ca o formă complexă de autoexprimare, influențată de factori culturali, estetici, sociali și emoționali. Pentru unii reprezintă o alegere artistică, pentru alții marchează un moment important al vieții sau simbolizează depășirea unei perioade dificile.
Concluzie
Cercetările recente ne ajută să înțelegem mai bine relația dintre modificările corporale și funcționarea psihologică, fără a încuraja stereotipurile. Din perspectiva psihologiei, tatuajele nu sunt un indicator al personalității sau al sănătății mintale, ci pot reprezenta doar una dintre numeroasele modalități prin care oamenii își exprimă identitatea și experiențele de viață. În anumite situații, ele pot avea și o semnificație simbolică, reflectând procese de adaptare și reziliență după traversarea unor situații dificile.
Bibliografie
1. Scientific Reports. (2025). Associations between tattoo coverage and maladaptive personality traits. Stirn, A., & Hinz, A. (2008). Tattooing and body piercing: Body art practices among adults and their association with sensation seeking, self-esteem, and risk behaviour. Journal of Public Health.
2. Ernst, M., et al. (2022). Childhood maltreatment and body modifications (tattoos and piercings) in a representative German population sample. BMC Psychiatry. American Psychiatric Association. (2022). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-5-TR).
3. The association of childhood abuse and neglect with tattoos and piercings in the population: evidence from a representative community survey. Mareike Ernst, Ada Borkenhagen, Jörg M. Fegert, Elmar Brähler & Paul L. Plener
4.Tatuajele ca o fereastră către psihic: Cum pot discuțiile despre arta pielii să influențeze practica psihiatrică. Hannah Roggenkamp, Andrew Nicholls, Joseph M Pierre.
