Reglarea emoțiilor reprezintă capacitatea unei persoane de a recunoaște, înțelege și gestiona trăirile emoționale într-un mod adaptativ. Această abilitate este fundamentală pentru sănătatea psihologică, relațiile interpersonale și capacitatea de a face față stresului. În copilărie și adolescență, reglarea emoțională nu se dezvoltă în mod izolat, ci apare și se consolidează în relațiile apropiate, în special în relația cu părinții.
Rolul părinților în dezvoltarea reglării emoționale a copilului
Potrivit studiului Bariola, Gullone și Hughes (2011), părinții sunt principalele modele de reglare emoțională pentru copii. Copiii învață cum să își gestioneze emoțiile nu doar prin ceea ce li se spune, ci mai ales prin ceea ce observă zilnic în comportamentul emoțional al părinților, așadar, prin învățare și modelare.
Autorii evidențiază că:
• reglarea emoțională a părinților influențează direct strategiile de reglare emoțională ale copilului;
• exprimarea emoțiilor în familie oferă copilului un „manual implicit” despre ce este acceptabil emoțional;
• părinții care pot tolera emoții intense, precum furia sau frustrarea, îi ajută pe copii să își dezvolte toleranța emoțională;
• dificultățile emoționale cronice ale părinților sunt asociate cu un risc crescut de anxietate, depresie și comportamente problematice la copii.
Socializarea emoțională în familie
Conceptul de socializare emoțională se referă la modul în care părinții răspund la emoțiile copiilor, le discută și le ghidează. Un model foarte bine documentat este cel al „emotion coaching”, dezvoltat de John Gottman și colegii săi.
Studiile lui Gottman arată că părinții care:
• observă emoțiile copilului
• le validează
• ajută copilul să le numească
• stabilesc limite comportamentale clare
au copii cu o mai bună autoreglare emoțională și competențe sociale mai bune.
Reglarea emoțională și neurobiologia relației părinte–copil
Studiile neuroștiințifice arată că relațiile sigure și empatice susțin maturizarea circuitelor neuronale implicate în reglarea emoțiilor, în special conexiunile dintre cortexul prefrontal și amigdala.
Poate Neurofeedback-ul să ajute reglarea emoțională a părinților?
Neurofeedback-ul este o intervenție bazată pe auto-reglarea activității cerebrale prin feedback în timp real. Mai multe studii arată că acesta poate îmbunătăți controlul emoțional la adulți.
Un studiu publicat în Human Brain Mapping a demonstrat că participanții pot învăța să își regleze activitatea amigdalei folosind neurofeedback fMRI, cu efecte asupra reducerii emoțiilor negative. De asemenea, neurofeedback-ul orientat pe cortexul prefrontal îmbunătățește conectivitatea neuronală implicată în reglarea emoțională.
Ce înseamnă toate acestea pentru părinți ?
Reglarea emoțională a copilului începe cu reglarea emoțională a părintelui.
Un părinte nu trebuie să fie perfect sau mereu calm, ci conștient de propriile emoții și capabil să le repare atunci când apar reacții impulsive.
În viața de zi cu zi, acest lucru poate însemna:
• să faci o pauză înainte de a reacționa
• să îți recunoști emoțiile în fața copilului
• să revii și să repari relația după un conflict
• să ceri sprijin atunci când simți că emoțiile devin copleșitoare
Exemple din viața de zi cu zi care reflectă reglarea emoțională a părintelui
• Situația în care copilul refuză să se îmbrace dimineața
Un părinte care își reglează emoțiile observă iritarea proprie și spune:
„ Văd că e greu pentru tine să te pregătești acum. Avem puțin timp, hai să vedem cum putem face mai ușor. ”
Un părinte copleșit emoțional reacționează impulsiv:
„ Mereu faci la fel, iar întârziem din cauza ta.”
Copilul învață fie că emoțiile pot fi gestionate și discutate, fie că ele duc la conflict și critică.
• Situația în care copilul plânge după o zi grea la școală
Răspuns reglator:
„ Pare că a fost o zi dificilă pentru tine. Vrei să îmi spui ce s-a întâmplat? ”
Răspuns dezadaptativ:
„ Nu mai plânge, alții o duc mult mai rău. ”
Validarea emoției deschide comunicarea. Minimalizarea o închide.
Morris et al. (2007) arată că reglarea emoțională a părinților influențează atașamentul și competențele emoționale ale copilului. Eisenberg et al. (2005) demonstrează că reacțiile emoționale ale părinților sunt predictive pentru reglarea emoțională și comportamentul copilului. Tronick (2007) subliniază că nu absența erorilor, ci capacitatea de reparare emoțională este esențială pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului.
Dragi părinți,
Copiii nu au nevoie să fiți perfecți, mai ales din punct de vedere emoțional.
Au nevoie de părinți care își pot observa emoțiile, le pot regla și pot reveni în relație atunci când apar dificultăți.
Reglarea emoțională a părintelui nu este doar o abilitate individuală, ci un proces relațional care modelează direct felul în care copilul va învăța să își gestioneze propriile emoții pe termen lung.
Bibliografie
Bariola, E., Gullone, E., & Hughes, E. K. (2011). Child and adolescent emotion regulation: The role of parental emotion regulation and expression. Clinical child and family psychology review, 14(2), 198-212.
Foster EM, Kalil A. Developmental psychology and public policy: progress and prospects. Dev Psychol. 2005 Nov;41(6):827-32. doi: 10.1037/0012-1649.41.6.827. PMID: 16351330.
Ganea PA, Saylor MM. Infants’ use of shared linguistic information to clarify ambiguous requests. Child Dev. 2007 Mar-Apr;78(2):493-502. doi: 10.1111/j.1467-8624.2007.01011.x. Erratum in: Child Dev. 2007 May-Jun;78(3):1033. PMID: 17381786.
Gottman, J. M., Katz, L. F., & Hooven, C. (1996). Parental meta-emotion philosophy and the emotional life of families.
Horwitz, Arnold & Ammons, W & Bauer, Robert & Dedrick, Russell & Nadell, Rossana & Williams, Robert & Liu, Pei-Syan. (2004). rBPI(10–193) is secreted by CHO cells and retains the activity of rBPI21. Journal of endotoxin research. 10. 97-106. 10.1179/096805104225003843.
Johnston SJ, Boehm SG, Healy D, Goebel R, Linden DE. Neurofeedback: A promising tool for the self-regulation of emotion networks. Neuroimage. 2010 Jan 1;49(1):1066-72. doi: 10.1016/j.neuroimage.2009.07.056. Epub 2009 Jul 29. PMID: 19646532.
Li Y, Li S, Li H, Tang Y, Zhang D. fNIRS neurofeedback facilitates emotion regulation: Exploring individual differences over the ventrolateral prefrontal cortex. Neuroimage. 2025 Mar;308:121079. doi: 10.1016/j.neuroimage.2025.121079. Epub 2025 Feb 8. PMID: 39929405.
