Tulburările din spectrul autist (TSA) reprezintă un ansamblu complex de condiții caracterizate prin dificultăți în comunicarea socială, comportamente repetitive și rigiditate cognitivă. În ultimele decenii, abordările non-farmacologice, în special antrenamentele de neurofeedback (NFB), au devenit tot mai frecvent explorate ca metode complementare de intervenție. Studiul realizat de Saleem și Habib (2024) demonstrează eficiența neurofeedback-ului cu frecvență ultra joasă (Infra-Low Frequency – ILF-NFB) în îmbunătățirea activității electroencefalografice (EEG) la copiii diagnosticați cu TSA, sugerând potențialul acestei metode în reglarea activității cerebrale și ameliorarea simptomelor cognitive și comportamentale.

Introducere

Autismul este o tulburare complexă de dezvoltare neurologică, având o prevalență estimată de 1 la 100 de copii la nivel global (OMS, 2023). Deși etiologia sa este multifactorială, implicând factori genetici și de mediu, cercetările moderne evidențiază o disfuncție în conectivitatea neuronală și în activitatea electrică cerebrală.

Neurofeedback-ul reprezintă o metodă de antrenament al autoreglării creierului, prin care activitatea electrică cerebrală este monitorizată și ajustată în timp real.

În acest context, protocolul Infra-Low Frequency (ILF) – care vizează reglarea activităților electrice extrem de lente (<0,1 Hz) – a atras atenția cercetătorilor pentru potențialul său de normalizare a modelelor EEG și de îmbunătățire a autoreglării emoționale și cognitive la persoanele cu TSA.

Metodologie

Studiul realizat de Shemaila Saleem și Syed Hamid Habib (2024) a fost conceput ca o cercetare pre-post intervențională, desfășurată la Universitatea Medicală Khyber (Peshawar) și Universitatea Shaheed Zulfiqar Ali Bhutto (Islamabad), între ianuarie 2021 și decembrie 2022.

Eșantionul a inclus 35 de copii cu tulburări din spectrul autist (24 băieți și 11 fete), cu vârste între 7 și 17 ani. Participanții au fost selectați prin eșantionare intenționată, majoritatea prezentând forme ușoare-moderate de autism (62,9%).

Intervenția a constat în 30 de sesiuni de antrenament ILF-NFB, fiecare de 15–20 de minute, desfășurate pe parcursul a 10 săptămâni. Activitatea cerebrală a fost monitorizată prin electroencefalografie (EEG) înainte și după antrenament, iar severitatea simptomelor a fost evaluată prin scala CARS (Childhood Autism Rating Scale).

Rezultate

Analiza datelor a evidențiat o scădere semnificativă a activității undelor lente (delta, theta, alfa) după finalizarea programului de neurofeedback:

• Delta: pre-test = 47,31 ± 19,22 → post-test = 22,07 ± 6,83 (p < 0,001)
• Theta: pre-test = 24,75 ± 16,62 → post-test = 12,37 ± 3,59 (p < 0,001)
• Alfa: pre-test = 12,01 ± 9,81 → post-test = 4,03 ± 1,61 (p < 0,001)

Aceste modificări sugerează o reducere a hiperactivității corticale și o stabilizare a rețelelor neuronale, ceea ce poate fi corelat cu o mai bună atenție, concentrare și coerență cognitivă.

De asemenea, nu s-au observat diferențe semnificative între sexe în ceea ce privește modificările EEG, ceea ce indică o eficiență comparabilă a intervenției pentru băieți și fete.

Discuție

Rezultatele studiului susțin ideea că antrenamentul ILF-NFB poate produce modificări neurofiziologice benefice la copiii cu TSA, influențând activitatea corticală într-un mod adaptativ. Scăderea amplitudinii undelor lente (delta, theta, alfa) este asociată cu o creștere a stării de vigilență, a atenției și a controlului emoțional.

Aceste constatări sunt congruente cu cercetările anterioare (Wührer & Kolbe, 2024; Carlson et al., 2024), care au arătat că neurofeedback-ul infralow poate îmbunătăți autoreglarea neuronală, reducerea anxietății, îmbunătățirea somnului și creșterea angajamentului cognitiv.

ILF-NFB poate fi privit, așadar, ca o tehnică de antrenament cerebral cu potențial terapeutic ridicat, capabilă să sprijine integrarea funcțională a rețelelor neuronale implicate în percepție, comunicare și interacțiune socială — arii deficitate în TSA.

Totuși, limitările studiului, precum lipsa unui grup control și dimensiunea relativ mică a eșantionului, impun precauție în generalizarea rezultatelor. Viitoarele cercetări ar trebui să utilizeze designuri randomizate, eșantioane extinse și măsurători comportamentale detaliate.

Concluzii

Antrenamentele neurofeedback cu frecvență ultra joasă (ILF-NFB) oferă o modalitate promițătoare, non-invazivă și non-farmacologică de a susține autoreglarea cerebrală la copiii cu tulburări din spectrul autist. Prin optimizarea activității EEG, această metodă poate contribui la îmbunătățirea atenției, a stabilității emoționale și a funcționării cognitive globale.

În contextul unei abordări multimodale a autismului — care combină terapia comportamentală, intervențiile educaționale și sprijinul familial — Neurofeedback-ul se conturează ca o direcție inovatoare de intervenție neuropsihologică.

Bibliografie

• Saleem, S. & Habib, S. H. (2024). Effect of Infra Low Frequency (ILF) neurofeedback training on EEG in children with autism spectrum disorders. Pakistan Journal of Medical Sciences, 40(7), 1397–1402.
• Wührer, G. & Kolbe, S. (2024). Infra-low frequency neurofeedback and neural integration in autism spectrum disorders: emerging evidence and applications.
• Carlson, J., Ross, G. W., Tyrrell, C., Fiame, B., Nunokawa, C., Siriwardhana, C., & Schaper, K. (2024). Infra-low frequency neurofeedback impact on post-concussive symptoms of headache, insomnia and attention disorder: Results of a randomized control trial.